O amintire din preajma Crăciunului:

Nu pot sa spun ca am doar o amintire frumoasa despre copilul meu. De la nasterea lui tot ceea ce face si tot ceea ce are legatura cu el reprezinta o amintire extraordinara pentru mine. Momentele cand ne jucam, cand ne plimbam, fiecare clipa traita alaturi de el este minunata. Este ingerasul meu. Am atat de multe amintiri legate de fiul meu, la care mi-e greu sa renunt si s-o caut pe cea mai importanta pentru a v-o povesti si voua.

Una din amintirile mele dragi este legata de Craciunul trecut, pe care de altfel il consider cel mai frumos Craciun de pana acum. Alex avea un an si doua luni.Pentru aceasta zi importanta din viata noastra, am inceput pregatirile cu cateva zile inainte.

Am ales sa cumparam un brad de plastic, fiind mai usor decat unul natural, in caz ca, dintr-un accident, s-ar pravali peste baiat. Am schimbat apoi globurile elegante, din sticla, cu altele mai mici si mai colorate, din plastic, la fel de frumoase dar mult mai potrivite pentru a fi roase cu dintii lui mici, fara urmari.

Am inceput sa impodobim bradutul in noaptea de ajun, pe la ora 23, dupa ce adormise Alex.Era trecut de miezul noptii cand am terminat. Nu am rezistat tentatiei si am aprins instalatia, iar dupa vreun sfert de ora Alex s-a trezit. Cand l-a văzut pentru prima data, Alex l-a privit cu gurita pe jumatate deschisa, conturand un zambet, a intins degetelul spre luminitele colorate si a spus « iete ».
[Citeşte mai departe pe cherrytales.ro]