Gradina de Ciment
Scris de bookblog.ro • 12 mai 2006 • in categoria Altele, Lit. contemporana
Autor: Ian McEwan
Rating: 
Nu pot spune ca o recomand. E o carte cel putin ciudata, cu siguranta nu e genul meu...Dar totusi o lectura care ar putea sa merite...depinde de gusturi. Oricum, nu cred ca ia prea mult timp. Este considerata nuvela si nu are mai mult de 150 de pagini.
Este genul de literatura "contemporana", al carui scop principal este in opinia mea sa socheze.Nu neaparat in mod placut. Are unele imagini dezgustatoare. Repet, literatura din ziua de azi.
O familie. Un sot, o sotie, 4 copii ( 2 adolescenti ( fata si baiat) si 2 mai mici ( fata si baiat) . Tatal moare. La scurt timp moare si mama...Si acum, copiii decid ca nu vor sa mearga la orfelinate sau casa de copii, asa k hotarasc sa ascunda moartea mamei.
Cum? O ingroapa in beci, si toarna peste ea cimentul cu care tatal lor voia sa acopere gradina.
Dupa asta, fata isi gaseste un prieten, si fratele sau incepe sa fie gelos...
Prietenul fetei are grija o periaoda de ce a ramas din familie, si afla ce se ascunde in beci. Baiatul cel mic are tendinta de a se travesti.
In final se creaza o legatura incestuasa intre cei doi frati mai mari.
O familie ...cum sper sa nu existe niciodata. Imaginatia autorului mi se pare bolnava... personal, nu imi place acest tip de literatura. De asta primeste o stea.
Daca o cititi si nu va place, asta este..v-am avertizat!
Reviewer: Anca
Citeste cele 18 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Frank O'Connor spune:
Please forgive me if I reply in English as my Romanian is not developed enough to cover the concepts I want to discuss.
I don’t believe that “The Cement Garden” is in the genre of contemporary literature whose principle intention is to shock. In the first place, the book isn’t contemporary. It is nearly 30 years old. It was published as a reaction in Britain to the times that fostered the beginning of Margaret Thatcher’s government.
In the second place, it’s principle intention is not to shock. The book actually belongs to literary work inspired by William Golding’s “The Lord of the Flies”. In that book, a group of school children are left on a desert island. The story examines how those children form a society in a world where adults are absent. This is the also the primary intention of “The Cement Garden”, and the conclusions of the latter book draw the same view of human nature as the former: i.e. – that human nature is largely the same in adults as it is in children, and that rational controls are required for a stable society.
There are many other positive aspects to the book which you do not mention in your review. Principle among them is McEwan’s enviable power of literal description. The father’s hand slapping against the bolt on the cement lorry, the flash of the suitor’s sports car etc… The book brings the empirical world alive in a way that few manage to do. At it’s heart, I believe, is an appeal to delicacy and wonder as the founding principles for human organization. The “cement” symbolizes the manner in which these things are crushed and enveloped in the modern world.
To dismiss a book because it contains descriptions of human acts that are not comfortable to read about is a simplistic and easy thing to do. But to do that is also to dismiss all the good things that the book does on the basis of personal discomfort.
-
Tia O'Connor spune:
Credeam ca dupa decembrie 1989 s-a dat liber la opinii radical diferite si in Romania. Mai ai diferente radicale de opinie intre recenzii si comentariile cititorilor si in cazul altor carti. E o decizie bizara, iar domnisoara/doamna Anca nici macar nu a avut prilejul sa isi argumenteze punctul de vedere, asa “subiectiv” cum este el.
So much for freedom of expression in Romania… -
Andrei Rosca spune:
Stai asa. Ca nu ne-am inteles. Nu am spus ca aveti voi dreptate si ca Anca a gresit !!
Am zis doar ca diferenta de opinie mi se pare cam mare si m-am gandit ca ar fi mai bine sa mai primim o recenzie sa ne lamurim.
Oricum, ca sa vezi ca nu e asa cum spui tu, am pus la loc postul. Si am sa il las aici, nemodificat, pana primim inca o parere.
Stiu ca fac greseli. Multumesc ca sunteti acolo sa ma corectati.
-
Tia O'Connor spune:
1 – Daca ai citit cartea poti sa fi de acord cu Anca sau cu noi sau sa ai o alta opinie. Tu ai sters articolul Ancai. De ce nu ai sters comentariile noastre? Ce te-a determinat sa faci aceasta alegere?
2 – Se accepta doar opinii partial diferite? -
Andrei Rosca spune:
1. Din pacate nu am citit cartea. Daca o citeam poti fi sigura ca aveam si eu ceva de comentat. Initial am vrut sa retrag si comentariile voastre, dar atunci chiar mi se parea cenzura. Iar review-ul Ancai il retrasesem pentru o perioada scurta de timp; in nici un caz nu as sterge de tot un review de pe bookblog doar fiindca doua persoane au pareri diferite
-
Andrei Rosca spune:
Si inca ceva. M-ai intrebat ce m-a determinat sa fac alegerea de a sterge review-ul si nu comentariile:
1. comment-urile mi s-au parut mai bine argumentate
2. atunci cand Anca mi-a dat review-ul mi-a spus ca a fost destul de subiectiva si am discutat un pic despre asta -
Anca spune:
Am scris despre Gradina de Ciment la modul cel mai subiectiv posibil. Pentru ca nici nu incerc macar sa fiu obiectiva. Pentru ca pareri obiective pot avea numai cei cu experienta, care pot sa faca o comparatie responsabila intre mai multe carti. Eu nu pot. Sincer nu pot…Adica, am citit si eu Imparatul Mustelor, dar nu m-am gandit nici o clipa ca are ceva in comun cu Gradina de Ciment. Si acum, daca ma gandesc si incerc sa imi amintesc mai in detaliu problematica fiecareia…parca tot nu se leaga bine in mintea mea.
Eu am incercat sa scriu ca si cum as vorbi cu o prietena despre “ce am mai citit” . Si i-as recomanda sa citeasca Gradina de Ciment, desi s-ar putea sa nu ii placa…O avertizez sa nu ma injure daca nu ii place.
Poate ca nu am argumentat de ce am aceasta parere despre carte. Ei bine, pentru ca incerc sa cred ca omul este mai mult decat un animal educat. Ca lipsa adultilor sau a unei educatii nu duce in mod necesar la depravare. Si pentru ca sper sa nu existe astfel de familii. Pentru ca e impotriva a tot ce cred despre om si puterea lui de a fi rational si de a nu fi contolat de instincte animalice. -
Anca spune:
Intr-adevar, pe mine m-a pierdut din cauza acelor imagini ale actelor umane de care amintea dl. O’Connor. Poate fi modul meu simplist de a refuza ideea ca exista si astfel de sentimente. Din pacate, aceste imagini pt mine neplacute, au marcat parerea despre carte si au facut ca partile bune sa ramana intr-un unghi intunecat, si sa nu mi le mai amintesc.
Promit sa incerc sa fiu mai putin subiectiva. Multumesc pentru comentarii. -
Tia O'Connor spune:
Obiectivitatea recenziilor nu exista, in opinia mea – de exemplu, Agopian recomanda uneori carti si autori care nu sint pe gustul meu (daca e sa vorbim de pareri a caror autoritate este recunoscuta).
Argumentele privitoare la legatura dintre “Gradina de ciment” si “Imparatul mustelor” mi se par destul de clare si revelatoare (este un aspect pe care nu l-am remarcat pentru ca nu am citit “Imparatul mustelor”, am vazut filmul).
Si noi vorbim cu prietenii despre carti, dar, de exemplu, este foarte simplu sa spui ca o carte e “misto”, “cool”, “nasoala”, in timp ce ar fi mai constructiv (pentru ambele parti) sa explici ce revelatii ti-a produs o carte.
Omul este un animal conditionat de mostenirea genetica, educatie, mediul social – eu asa am invatat la Liceul Pedagogic. Nu ai ce-i face.
O cura intensa de “imagini neplacute” poti face vizionind filmele lui Peter Greenaway, sau aruncind un ochi in cartile lui Pascal Bruckner, Henry Miller, Nabokov. :-) Omul are un stomac care digera si produce fecale (cih!, de acord!).
Cel mai important – eu zic ca pe mai departe sa fi la fel de “subiectiva”, te ajuta mai mult in dezvoltarea ta ca cititor si intelectual. Nimeni nu s-a nascut critic, toti incepem de undeva! -
Anca spune:
Intr-advevar, am citit ceva de Bruckner si de Nabokov si “imagini neplacute” am gasit intr-adevar o gramada, insa in “Gradina de Ciment” parca totul este deformat si uratit. Am discutat cu mai multi prieteni despre ea, unora le-o recomandasem chiar eu, insa nici unuia nu i-a lasat o impresie placuta poate pentru ca la 17-18 ani incerci sa vezi totusi partea frumoasa a lumii. Cu vremea cred ca incepi sa vezi altfel, din moment ce mie cartea mi-a fost recomandata drept “extraordinara”, de catre un profesor de literatura.
Multumesc pentru comentarii si pentru ca imi incurajati subiectivitatea!! -
Andrei Rosca spune:
Cred ca ar fi interesant de facut o comparatie intre cartea de fata si “frumusetea morala” a personajelor din Lolita lui Nabokov :)
-
Anne spune:
numai o stea pentru aceasta nuvela, a carei autenticitate a scriiturii este de-a dreptul impresionanta??
….domnisoara (sau doamna) anca, ca sa fiu..indulgenta, va transmit doar atat : cred ca mai aveti foarte, foarte mult de citit … -
Ionuca spune:
Atata timp cat vor exista carti si oameni care sa le citeasca, vor si exista si pareri total diferite in legatura cu acele carti.
Eu o sustin pe Anca. Nici mie nu mi-a placut cartea, nu m-a impresionat, nu am gasit nimic in ea care sa ma faca sa citesc si alta carte de McEwan.
Na, ca sa va “supar”, va spun ca pe mine nu ma intereseaza de cate “stele” a luat autorul X sau cum a primit critica literara cartea Y. Eu cred ca este importanta legatura care se formeaza, sau nu, intre o carte si cititor, decat premiile primite. Si in plus, gusturile raman tot gusturi, preferintele sunt pur subiective.
Nu ar trebui sa o atacati asa tare pe Anca. Da, putea sa sa isi sustina mai bine ideile, dar degeaba vorbiti de premii, stele, merite, tehnici literare. Este evident ca Anca nu a “simtit” cartea.
-
Jo spune:
Chiar ieri am terminat de citit si eu cartea si sincer mi-a cam lasat un gust amar. De ce? Pentru ca este o carte dura si cu siguranta (din pacate) ca exista asemenea cazuri si in viata de zi cu zi. Evident acestea sunt cotate ca fiind anomalii de catre intreaga societate.
-
freea smo spune:
mi-a placut mult.nu am putut lasa cartea dn mana pana nu am terminat de citit,
-
S. spune:
Cartea mi-a placut foarte mult. Am citit-o dupa ce am terminat “Ispasire”. Pe nici una n-am putut sa o las jos, odata ce m-am apucat de citit.
Senzatia mea e ca Mcewan nu scrie, ci face operatie pe creer personajelor sale. Excelent!
Tia O'Connor spune:
12 mai 2006 | 11:53 pm
Esenta lui McEwan este dincolo de firul epic. Iar problematica este chiar passe, daca e sa fim snobi, nu prea mai e contemporana, “nuvela” asta a fost publicata in 1978. McEwan a luat “cinci stele” in Anglia – Booker Prize for fiction.