Intunecare
Scris de Ana-Maria Petritan • 22 mai 2007 • in categoria Altele
Autor: Cezar Petrescu
Rating: 
Revenind cu lectura spre carti clasice, am inceput sa citesc Intunecare cu destul de mult scepticism. Din experientele anterioare, Cezar Petrescu nu a reusit sa ma impresioneze si nu ma asteptam la o lectura deosebita. Acum, cand am incheiat voluminoasa lectura (peste 700 de pagini) ma aflu intr-o situatie paradoxala: ma intreb de ce am avut rabdarea sa o citesc, tocmai eu, cea care pe parcurs era fascinata de roman.
Intunecare este un roman despre razboi (Primul Razboi Mondial) si despre implicatiile sale sociale. Personajul principal, Radu Comsa, este un tanar ambitios care ajunge sub protectia unei puternice familii a acelor vremuri. Copil sarac dar inteligent, ne este de cele mai multe ori greu sa identificam cu precizie gradul de arivism al tanarului Comsa. Declansarea razboiului arunca intreaga societate intr-o criza a apartenentei si a intereselor. Valorile se rastoarna si se denatureaza, iar personajele, prinse in acest vartej, pornesc pe calea propriei descoperiri.
Intriga stufoasa, abundenta de personaje, precipitarea evenimentelor fac lectura interesanta. Din pacate conturarea personajelor este neglijata in asa masura, incat ne este imposibil sa le surprindem fondul sufletesc si suntem incapabili sa intelegem resorturile din spatele actiunilor lor.
Romanul m-a captivat insa si prin limbajul arhaic romanesc si prin descrierea unor obiceiuri traditionale romanesti. Pe alocuri am simtit o asemanare cu Ultima noapte de dragoste a lui Camil Petrescu. Din pacate, recunosc ca aceasta comparatie este una mult prea curajoasa, lui Cezar Petrescu lipsindu-i profunzimea si retorica lui Camil Petrescu.
Intunecare este o lectura interesanta, dar usoara. Daca pe parcurs am fost deseori captivata, la final am ramas cu un gol: nu mi-a oferit nici o traire memorabila. Si observand inclinatia lui Cezar Petrescu spre romane nejustificat de lungi, o sa imi fie greu pe viitor sa ma mai incumet la o noua lectura a acestui autor.
O recenzie de: Ana-Maria Petritan
Citeste cele 14 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
ionuca spune:
Awwww, eu m-am indragostit de Calea Victoriei si Duminica orbului. Intunecare m-a lasat si pe mine rece, iar Baletul mecanic este o carte tare interesanta, chiar daca putin mai ciudata :)
[si nu pot sa nu spun inca o data: Calea Victoriei si Duminica orbului, asa triste cum sunt, mi-au placut la nebunie :) ] Sunt curioasa ce o sa citesti :P
-
Zarza spune:
Dumineca orbului mi-a placut si mie foarte mult cand am citit-o, as putea spune chiar ca m-a marcat – acum cativa ani…Desi nu stiu cum as recepta-o in momentul de fata, fiind mai putin impresionabila, mai critica si cu mai multa experienta literara in spate, probabil nu la fel de superlativ. Oricum, o recomandare si din partea mea.
Si daca tot ziceti de Baletul Mecanic, am gasit-o in biblioteca, pentru vara asta :D… -
ionuca spune:
Uh, daca tot e vorba de carti care ne-au marcat, simt nevoia sa va spun de cum am patimit eu cu Calea Victoriei.
In clasa a 7-a cand am citit-o [era prima carte de Cezar Petrescu pe care o citeam] eram foarte indragostita de Bucuresti [si inca sunt :P]. Asa… si cei care a citit cartea stiu ce se intampla cu familia Lipan dupa ce se muta in Bucuresti.
Si cum eram taaaaare impresionabila, asa de tare m-a marcat, incat am jurat sa nu mai citesc niciodata nimic scris de Cezar Petrescu. Mi se parea un monstru, un scriitor crud si fara inima :D
M-am tinut de juramant pana in clasa a 9-a cand m-am apucat si am recitit Calea Victorie si Duminica orbului si apoi a am citit tot ce am gasit acasa [Baletul mecanic, Greta Garbo, Intunecare, Miss Romania, Oras patriarhal si Aurul Negru - care mie mi-a placut :P].
Acum, daca ar fi sa recitesc ceva, tot Calea Victoriei si Duminica orbului le-as alege. Deh, prima iubire… :)
-
paperjam spune:
cum sa nu intelegi actiunile personajelor?
copiii din ziua de azi…numa resorturi aveti in cap.
iti recomand o carte: “n-o citi daca esti prost” sigur o sa-ti placa -
Andrei spune:
Intunecare este mai mult in roman psihologic, si fara nici o ofensa este greu de placut si mai ales de digerat. Pe mine chiar m-a marcat… are niste capitole incredibil de bine conturate, care chiar iti dau de gandit (in intuneric se afla lumina, mainile albe si mainile negre, etc) . Aurul negru mi-a placut dar nu m-a impresionat atat de mult
-
Mada spune:
Imi cer scuze dar eu nu inteleg ce spui e buna sau nu e buna cartea? Mie mi-a placut. Recunosc ca n-am citit f. mult inca, am usor peste 100 carti citite, dar m-a marcat Intunecare. Spune-mi te rog, n-am inteles-o eu, nu pricep eu lectura……cred ca personajele sunt bine conturate.
-
Camil spune:
am terminat de curând â€Întunecare†și pot spune că nu mi se pare deloc o lectură uÈ™oară – poate doar dacă se doreÈ™te a fi interpretată aÈ™a. lungimea nu constituie o problemă (în fond cărÈ›ile nu se evaluează la kg/număr de pagini).
personajele sunt numeroase, mai mult sau mai puÈ›in conturate (cele principale, recurente, au parte totuÈ™i de spaÈ›iu considerabil în lucrare) iar firele narative, multiple. este un roman psihologic la fel de bine cum este un roman sociologic (România de dinainte È™i după Primul Război Mondial, cu toate tarele lui). evoluÈ›ia lui Radu ComÈ™a este credibilă È™i fascinantă, în destructivismul ei – de la un tânăr inteligent, oportunist È™i uÈ™or superficial (mulÈ›i se pot identifica cu el) ajunge gradual – printr-un proces complex, iniÈ›iat de către experienÈ›ele de război È™i, mai apoi, autogenerat – un adult ratat, înveninat, plin de regrete È™i frustrări faÈ›ă de propriul trecut È™i alegeri (iarăÈ™i, câÈ›i oameni nu se pot oare regăsi aici?).
un roman bun, o frescă socială (în tonuri de alb, negru È™i gri, fără vreo anumită predominanÈ›ă) È™i o deprimantă (dar realistă) evoluÈ›ie a unui destin. -
lili spune:
am citit si eu romanul “intunecare”, dar nu am inteles finalul, adica ce se intampla cu radu?
-
Ionut spune:
“Baletul mecanic” – genial. Iar ca moldovean (Iasi mai exact) va recomand “La Paradis General”
Vlad spune:
22 mai 2007 | 12:36 pm
De la Cezar Petrescu îţi recomand “Baletul mecanic”. E un roman extraordinar. “Întunecare” nu mi-a plăcut nici mie.