Rating:

"Dumnezeu este Lumina cerurilor si a pamantului" CORANUL

In 2006 s-au implinit 120 de ani de la nasterea lui Rene Guenon. Cu aceasta ocazie, editura Aion a publicat un volum reunind studii si idei scrise de cativa oameni pentru care Rene Guenon a insemnat un reper, daca nu un invatator in ceea ce este cunoscuta sub numele de philosophia perennis. Printre acestia aflandu-se Mihai Valsan, Florin Mihaescu, Roxana Cristian, Dan Stanca, Mircea A. Tamas, Claudio Mutti, precum si marele nostru spiritual Vasile Lovinescu si unul dintre apropiatii lui Guenon, Ananda K .Coomaraswamy. Volumul mai cuprinde si 2 studii ale lui Guenon: "Mai exista posibilitati initiatice in Occident?" si "Crestinism si initiere".

Ma voi opri asupra unei scurte prezentari a operei lui Guenon. Nascut la Blois la 15 noiembire 1886 si trecand in nefiinta la 7 ianuarie 1951, intreaga lui viata a fost axata pe cunoasterea adevarurilor ultime si a intelepciunii primordiale, adresandu-se in special Occidentului, cel rupt de mai multe secole de traditie si pe cale de a se auto-distruge definitiv.

Am putea face o categorisire a celor mai importante opere aparute de-a lungul timpului pentru a intelege pe scurt ideile de baza prezentate de Guenon. Les Etats Multiple de l`Etre (Starile Multiple ale Fiintei), Le Symbolisme de la Croix (Simbolismul Crucii), L`Homme est son Devenir selon le Vedanta (Omul si Devenirea lui dupa Vedanta) intra in categoria "Doctrina metafizica". Aceste 3 lucrari se pot constitui ca fiind un rezumat al intregii cunoasteri metafizice, limbajul uman fiind fortat la maxim, pentru prezentarea respectivelor ideilor. Principiul Suprem este nedeterminat. El poate fi numit Infinit, etern, imuabil, indivizibil etc. (acelasi concept il regasim in Ortodoxie, prin termenul apofatism). Folosind termenul de Non-Fiinta, cea care nu are dualitate si in afara careia nimic nu este, nici manifestat, nici nemanifestat, orice posibilitate este continuta de Non-Fiinta. In schimb Fiinta (reprezentarea lui Dumnezeu in religiile monoteiste) deriva din Non-Fiinta, ea fiind doar principiul manifestarii, primind astfel atribute pozitive (catafatice). Manifestarea se caracterizeaza printr-o indefinitate de grade de existenta, care reprezinta tot atatea lumi. Luand de exemplu lumea corporala, ea este determinata de forma, timp, spatiu, cantitate si viata. Timpul fiind specific doar lumii noastre. Corpurile sunt determinate de aceste 5 conditii si sunt constituite din cele 5 elemente: ether, apa, foc, aer, pamant.

Manifestarea poate fi structurata astfel: lumea corporala (existenta terestra), lumea intermediara (psihica si lumea cereasca (spirituala). Pe langa antropologie, Guenon trateaza si evolutia postuma a omului, in prelungirile umane.

A 2-a categorie ar fi cea a "ezoterismului formelor traditionale": Hinduism, Daosim, Sufism, Crestinism prin cartile: Le Roi de Monde (Regele Lumii), La Metaphysique Orientale (Metafizica Orientala), La Grande Triade (Marea Triada), L`Esoterisme de Dante (Ezoterismul lui Dante). Traditia reprezinta transmiterea unui corpuscul de mijloace care ajuta omul sa constientizeze principiile ultime ale ordinii universale, pentru a-si realiza ratiunea de a fi. Transmisia traditiei s-a realizat de la o epoca la alta, iar din cauza mersului descendent al ciclului, ea s-a ocultat pentru a se apara de atacurile profane, exterioare.

Aspectele unei traditii (reprezentate de o colectivitate umana) sunt ezoterismul (pentru un grup ales, avand autoritatea de a pastra si transmite doctrina traditionala, tintind eliberarea finala) si exoterismul (reprezentand modalitatea majoritatii oamenilor de a accede starea paradisiaca dupa moarte).

Astfel intram in cea de-a 3-a categorie si anume "Teoria initierii", care apare in: Apercu sur l`Initiation (Vedere de Ansamblu asupra Initierii) si Initiation et Realisation Spirituele (Initiere si Realizare Spirituala).

Initierea reprezinta o "a doua nastere". Initierea este valabila doar printr-un lant neintrerupt de maestrii (de ex. Silsilah in Sufism, transmisie continua de-a lungul timpului de la Profet prin maestrii). Influenta spirituala transmisa de la maestru la discipol este la inceput virtuala, iar apoi poate deveni eficienta si reala numai prin lucrarea efectiva depusa de catre cel ce a primit-o. Un aspect important al initierii il reprezinta simbolismul , ca cheie pentru descifrarea adevarurilor spirituale, de altfel indispensabila activitatii intelectuale. Riturile reprezinta punerea in miscare a unui simbol.

In sfarsit ajungem la ultima categorie, cea a "criticii lumii moderne": La Crise du Monde Moderne (Criza Lumii Moderne) si Le Regne de la Quantite et les Signes des Temps (Domnia Cantitatii si Semnele Vremurilor). Adresandu-se unei lumi decazute spiritual, Guenon indeamna mediile occidentale intelectuale sa se apropie de Orient, unde cunoasterea a fost pastrata nealterata, aceasta fiind singura sansa pentru Occident de a se salva de la o inevitabila catastrofa, reprezentata in special de lumea moderna, profana si demonica. Guenon critica puternic tendintele neo-spiritualiste de factura New Age ("cu care nu trebuie facuta nici o concesie"), bazate pe teosofism si spiritism, care vor sa reformeze lumea pe o baza sincretista, avand ca doctrina principala reincarnarea.

Guenon a influentat enorm de multe personalitati. In afara de cei enumerati la inceput, mai putem aminti pe: Andre Gide, Charles de Gaulle, Mircea Eliade, Andrei Plesu, Virgil Candea si altii. Sa nu-l uitam pe cel ce l-a urmat pe Guenon in Islam, obtinand o initiere in Sufism: Frithjof Schuon, autor al admirabilei Despre Unitatea Transcendenta a Tuturor Religiilor si pe Julius Evola cu monumentala lucrare Revolta Impotriva Lumii Moderne.

Se spune ca Romania este tara cu cei mai multi guenonisti. Probabil ca acesta e un semn ca la acest sfarsit de vremuri, zona aceasta ar putea reprezenta un centru pentru renasterea spirituala, singurul lucru necesar in aceasta lume.

Guenon a fost misionat de catre Divinitate (numele Islamic a lui Guenon fiind Abd -Al Wahid - slujitorul celui Unic) pentru a prezenta Traditia primordiala si cunoasterea Adevarului pentru posteritate.

O recenzie de: Bogdan Scupra (Ultima recenzie)