Autor: Gabriel Garcia Marquez
Rating:
(ediţia în limba engleză)

O parte din persoanele interesate de scriiturile autorului sud-american Garcia Marquez probabil au auzit că săptamâna trecută acesta a împlinit venerabila vârstă de 81 de ani. Deasemenea, unii cunosc deja faptul că el a avut o carieră prolifică în jurnalism şi că a scris şi non-ficţiune (în acest sens, biografia sa ar fi cel mai cunoscut exemplu).

În Ştiri despre o răpire, cititorul obişnuit cu stilul literar al autorului va avea surpriza de a se întalni cu Marquez-jurnalistul. Cartea este un roman-cronică a istoriei recente a Columbiei (mai precis, începutul anilor "™90) care documentează situaţia seriilor de răpiri dirijate de către Pablo Escobar.

Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Columbia şi în acelaşi timp, unul dintre cei mai puternici şi temuţi oameni din istoria acestei ţări.

Pe scurt, tensiunile extraordinare între guvern şi armată, pe de o parte, si traficanţii de droguri , pe de altă parte, au condus la nevoia guvernului columbian de a lucra împreună cu cel american (ţara in care ajungeau majoritatea drogurilor). Aceasta colaborare consta în prinderea şi extradarea traficanţilor din Columbia în State, unde aceştia erau judecaţi. Rezultatul: traficanţii ajungeau să facă aproape orice pentru e evita extrădarea.

Romanul-cronică al lui Marquez vorbeşte despre răpirea şi sechestrarea a 10 jurnalişti precum şi încercările prin care au trecut aceştia şi rudele lor. Dacă iniţial autorul dorea să cuprindă o singură relatare, aceea a Marujai Panchon (cea care îi propune să scrie această carte), ulterior a fost imposibil să nu includă şi celelalte răpiri, după cum se afirmă în introducere:

"Această constatare târzie ne-a obligat săo luăm de la capăt, cu o structură diferită şi cu un nou elan, pentru ca toţi protagoniştii să apară cu o identitate bine definită şi într-o ambianţă proprie. A rezultat, ca soluţie tehnică, o naraţiune labirintică, dar care, în prima sa formă, ar fi fost prea învolburată şi fără sfârşit. Aşa se face că munca noastră, prevăzută să dureze un an, s-a prelungit pe aproape trei."

După cum spuneam ceva mai sus, această cronică ne dezvăluie stilul de jurnalist al lui Marquez. Pe de o parte, acest stil prezintă cu meticulozitate o serie de relatări extrem de dificile de pus cap la cap, iar autorul dă dovadă de rigurozitate şi atenţie pentru detalii.

Pe de altă parte însă, imaginaţia autorului este în mod evident îngradită de această prezentare a istoriei. Personal, prefer atunci când imaginaţia sa nu se loveşte de spritul jurnalistic sau de cronicar.

Scrisă de Alin Gogan