Autor: Peter Singer (ed.)
Rating:

(ediţia în limba engleză)

Avem nevoie de etică în această eră? Ştiaţi deja că răspunsul este "da", altfel aceste rânduri nu ar fi fost scrise. În ultima sută de ani lumea din jurul nostru a devenit tot mai agitată, iar timpul a început să accelereze pe lângă noi într-un ritm ameţitor. Cu atâtea probleme noi ca înarmarea nucleară, războiul, controversele asupra pedepsei capitale sau avortului, avem nevoie mai mult ca niciodată de un cod etic care să separe binele de rău şi moralul de imoral. Dar lucrurile nu sunt niciodată atât de simple, iar etica a devenit, în cuvintele lui Carl F.H. Henry, "o cerinţă incisivă şi universală pentru supravieţuirea ca specie a umanităţii".

Sigur, eu am luat citatul anterior de pe coperta a patra, dar cred că reflectă perfect necesitatea însuşirii unor cunoştinţe de bază despre etică. Titlul Tratat de etică este puţin înşelător şi îmi place mai mult titlul în engleză, A Companion to Ethics, deoarece reflectă foarte bine ce-şi propune cartea. Peter Singer a strâns 47 de eseuri care "trateză" foarte bine principalele subiecte din sfera largă a eticii.

Primele eseuri tratează originea eticii şi apariţia ei în antichitate, trecând apoi prin marile tradiţii etice indiene, budiste, chinezeşti, evreieşti, creştine, şi islamice. Lucrurile încep să se lege cu adevărat în partea a treia a cărţii, unde vedem cum a evoluat etica în spaţiul occidental, de la filosofii greci la scolasticii evului mediu şi până în era modernă. Deja ne dăm seama că întrebarea "Cum trebuie să trăiască un om pentru a fi fericit?", pe care un grec i-a pus-o altui grec acum mai bine de două mii de ani, nu a primit un răspuns clar, ci mai multe răspunsuri care se contrazic. Partea a patra a tratatului se concentrează pe marile teorii etice ca dreptul natural, etica lui Kant, sau consecinţialismul şi reuşeşte să ofere o viziune generală asupra marilor teorii etice.

Etica aplicată din partea a cincea abordează marile dileme ale societăţii moderne, tratând sărăcia, eutanasia sau avortul din mai multe perspective. Eseurile nu oferă soluţii perfecte pentru aceste dileme, dar reuşesc să analizeze toate punctele de vedere şi să lămurească exact care sunt valorile implicate în problemă. Ultimele două părţi ale tratatului se ocupă de natura eticii şi discută unele critic aduse moralei şi eticii.

Am spus la început că prefer termenul "companion" în loc de "tratat", deoarece eseurile de faţă nu îşi propun să cerceteze în profunzime subiectele. E imposibil să acoperi complet etica lui Kant în unsprezece pagini. De aceea tratatul e un punct foarte bun de plecare pentru oricine vrea să se lanseze într-un studiu al eticii. Fiecare eseu are o listă lungă de referinţe şi o bibliografie suplimentară pe care studentul destoinic trebuie să le aprofundeze.

Tratatul de etică al lui Singer este perfect şi pentru cititorul care vrea să-şi facă o impresie generală despre acest domeniu vast şi să acumuleze o serie de cunoştinţe absolut necesare în judecarea problemelor centrale ale vieţii umane. Şi desigur, dreptul natural sau relativismul o să fie mereu subiecte tari de discutat la petreceri.

Scrisă de Cristi Mitran