Anca Cristina Ursu
**Pe langa recenzii, Anca s-a mai ocupat la bookblog.ro si de coordonarea Schimb de Carti Iasi, impreuna cu Mihaela.
Buna! Eu sunt Anca.
Sa incepem cu detaliile tehnice: sunt in anul 1 la FEAA(as in economie), la anul sper sa fiu si studenta cu adevarat, la marketing.
Anul asta a fost a waste of time la facultate, daca nu ma ocupam si cu altceva imi adormea creierul de tot. Cateodata ma uit in jur la colegi si ma gandesc cum rezista fara sa se trezesca din cand in cand cu sentimentul ca pot face mult mai mult si nimic altceva decat propria vointa nu ii opreste.
Ei, acuma nici eu nu sunt chiar un model de proactivitate, but I’m working on it.
Mi-am dat seama zilele astea ca gandesc mult, ba chiar am realizat ca gandeam mai mult in liceu. Probabil nr de neuroni scade cu varsta, de fapt e demonstrat stiintific parca. Cred ca in liceu visam mai mult si imi dadeam seama de multe chestii noi. Acuma incerc sa imi “setez obiective SMART” si chestiile noi au incetat sa apara pt ca lumea nu e chiar asa complicata. Sau ma rog, e prea greu sa traiesti intr-o lume complicata. Keep it simple.
Sunt in AIESEC din octombrie anul trecut. Cea mai mare organizatie internationala de studenti. Mi-e destul de greu sa vorbesc despre AIESEC, mai ales in cateva cuvinte. Cel mai frumos mod de a exprima ceea ce ar trebui sa fie AIESEC este “your own personal playground”. Nu e intotdeauna asa, poate din cauza celor dinainte, poate din cauza ca suntem in Romania, poate din alte cauze, insa cred f tare in ceea ce ar putea sa devina AIESEC. Am cunoscut, insa, prin intermediul AIESEC, niste oameni pe care nu i-as fi cunoscut altfel. Si ei imi dau energie si dorinta de a continua si de a schimba ceea ce trebuie imbunatatit. Ok, deja am vorbit cam mult despre asta.
Cine mai sunt eu? Pai mi se mai zice cutz, sau cutzu, desi nu ar trebuiJ Mi-e frica de catei, desi nu stiu daca ma alint sau chiar e ceva teama acolo. Mi-e frica de inaltimi, de lucruri periculoase, in general. Probabil nu vreau sa mor. Asta pentru ca inca din liceu tot ziceam ca vreau sa fac “ceva maret in viata”. Da, exact asa ma exprimam.
Pana sa ajung la acel ceva maret, am vrut sa fiu medic (mai exact bunica vroia sa ma fac medic), dansatoare in trupa lui Britney Spears sau alt artist pop de genul, “pietrolog”-adica sa studiez pietre, astronaut (inca mai vreau sa ajung pe luna – mother ship is calling me homeJ), sa lucrez in publicitate – am innebunit pe toata lumea cu asta, colegii ma invidiau intr-a 12a ca stiam ce vreau sa fac in viata. M-am razgandit recent, nu prea imi place sa fiu “la moda” si acuma toata lumea vrea advertising. De cand cu AIESEC, as vrea sa lucrez in resurse umane. Iar innebunesc pe toata lumea cu asta. Pana una alta, incerc sa invat tot ce pot despre asta.
Vreau sa ajung in tari straine, insa nu vreau sa fiu turist, sa le vizitez, ci vreau sa locuiesc in tot felul de locuri, sa iau toate obiceiurile si legendele si peisajele cu mine mai departe. As vrea sa ajut oamenii saraci, cu mai mult de 1 leu sau o parere de rau. As merge in Africa, desi am o sanatate cam subreda.
Admir multi oameni, pe care ii cunosc personal sau nu. Incerc sa vad oamenii asa cum sunt si ma lupt sa scap de prejudecati implantate in creier de anii astia care au trecut.
Nu vreau sa uit sa visez sau sa am principii si orgoliu. Am incercat tot timpul sa fac ceea ce simteam ca e bine, m-am aruncat de multe ori cu capul inainte, dar n-am facut inca destule cucuie.
Mai vroiam sa zic ca stiu germana, vreau o fetita(vroiam asta de cand ma stiu), vreau rochie alba de mireasa(si din asta tot vroiam sa imi cumpar inca de cand eram mica – sa nu se termine), vreau sa vad o data si o data rasaritul la mare cum se cuvine. Vreau ca ca familia mea sa fie mandra de mine.
Dar deja deveneam prea personala.
Asa ca o sa spun ca imi place sa scriu pe bookblog pentru ca e prima chestie pe care o fac singura de capul meu, e primul lucru pe care l-am facut de placere, insa fiind constienta ca e si un lucru important din punct de vedere profesional, daca vreodata o sa ajung sa scriu la o revista. Alt vis. A, si mai am un vis care zic eu ca e destul de realizabil: sa am un bar al meu, cum e Sage-ul din Iasi.
Sa revin la bookblog: imi place sa citesc si imi place sa scriu. Imi place ca niciodata nu stii exact cine a citit ce ai scris tu acolo, poate cineva a fost influentat in vreun fel de recenzia ta. Dintotdeauna am fost dornica sa recomand melodii si carti, pentru ca ma gandeam ca pot sa modelez pe cineva astfel, pot sa ii influentez viata si gandurile.
Si imi plac oamenii pe care i-am cunoscut prin intermediul bookblog.
Recenzii
- Podul de pe râul Kwai (3.02.2008)
- Personalitate si temperament – Ghidul tipurilor psihologice (4.01.2008)
- Mic dejun la Tiffany (7.12.2007)
- Bunurile vietii (23.11.2007)
- A fost si la Iasi (1.10.2007)
- O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii (1.09.2007)
- Fata cu cercel de perla (3.08.2007)
- Goana dupa cumparaturi la New York (29.06.2007)
- Strainul (15.06.2007)
- Unchiul Sam la el Acasa (25.05.2007)
- Aleea soarelui (11.05.2007)
- Oceanografie (11.03.2007)
- Fantomele (23.02.2007)
- Marti cu Morrie (12.01.2007)
- La revedere, pe maine (29.12.2006)
- Si daca e adevarat… (10.11.2006)
- Cartea fericirii (28.10.2006)
- Eseuri de indragostit (14.10.2006)
- Novecento (29.09.2006)
- Laleaua neagra (15.09.2006)
- Nu te misca (18.08.2006)
) 
