"Integrala" Ernest Hemingway
Scris de Ioana Ristea • 21 iulie 2008 • in categoria Anunturi, Integrala de autor
A câştigat două dintre cele mai importante premii literare, Pulitzer şi Nobel. Este considerat un clasic al literaturii americane. Îşi ura mama şi s-a sinucis ca şi tatăl lui. Multe dintre lucrările lui au fost interzise în Italia, Irlanda sau Africa de Sud. Legendele spun c-ar fi fost homosexual sau bisexual dar omul era vânător, băutor înveterat, luptător şi afemeiat. A fost reporter şi şofer de ambulanţă. Era pasionat de luptele de tauri şi a trecut pe lângă moarte de cel puţin două ori: lovit de un taxi în timpul unei pene de curent în timpul celui de-al doilea război mondial şi în Africa, când avionul în care se afla s-a prăbuşit.
Astăzi se împlinesc 109 ani de la naşterea lui, iar de mâine începem să analizăm câteva din operele acestui aventurier distrus, dar niciodată înfrânt.
Citeste cele 19 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Andrei Rosca spune:
reformulez eu in locul Ioanei:
“uneori bea alcool, ocazional nu lua bataie si nu se dadea batut iar joia obisnuia sa isi petreaca putinul timp liber cu o femeie.”
better? :)
-
Cosimo spune:
Tocmai citesc “Fiesta” si-i vorba de alcool, box si femei. Cel putin pana la jumatate.
Stil usor, minimalist, aproape plictisitor (aproape), mai ales dupa ce tocmai ai citit un roman de Faulkner. Hemingway pare tare mic pe langa Faulkner, desi recunosc ca probabil citit pe plaja, pe jumatate adormit, ar reusi sa te adoarma destul de placut pe de-a-ntregul. -
Dorina Ligia Bogoi spune:
Cititi Insulele lui Thomas Hudson si o sa stiti mai multe despre viata lui Hemingway, poate asa o sa-i gasiti si circumstante atenuante. Mi s-a parut o carte care-l defineste. Cartile lui au un aer de tristete si melancolie mascata de un curaj nebun.
-
Claudiu Craciun spune:
Mai conteaza daca este rautacioasa sau nu, descrierea? Important e ca persoana care a scris asta, se arata mai interesata de viata personala a artistului, decat de realizarile lui in literatura. Recomand sa-si depuna CV-ul la OTV, Clik, Libertatea, sau Ciao Tv. Poate are sanse.
Un sambure de adevar trebuie sa fie si in randurile despre viata artistului, ciudat este ca au fost alese “legendele”, zvonurile, pentru a fi prezentate. Sunt sigur ca un cititor nu s-ar putea delecta cu Batranul si marea (Premiul Pulitzer in 1953 si Nobel in 1954), Pentru cine Bat clopotele, Insule in deriva/Insulele lui Thomas Hudson (Island in the stream), daca n-ar sti detalii “picante” despre autor.
“Epoca foiletonistica” va spune ceva? Daca nu, recomand citirea “Jocului cu margelele de sticla”, de Herman Hesse – asta pentru a intelege in ce situatie ne aflam.
Hemingway a fost un aventurier, si-a trait viata din plin… daca privim in trecutul nostru, in tot ceea ce am facut si am gandit pana in prezent si daca privim si in interiorul nostru, sa intelegem cate ne dorim si de ce anume am fi in strare, nu cred ca vom gasi lucruri de care sa ne fie rusine (desi sunt aceleasi ca in oamenii pe care ii blamam). Probabil ca la fel stateau lucrurile si cu Hemingway. A fost viata lui. Sa ne vedem de a noastra, bucurandu-ne de ce a lasat el in urma.
Cand vorbesti despre Hemingway, nu poti spune ca a scris carti slabe. Depinde doar ce vrei de la o lectura.
Multi sunt tentati sa spuna, dupa ce citesc Batranul si marea, de exemplu, ca e o carte pentru copii. Cine gandeste asa, sa renunte la a mai citi Hemingway, caci nu va fi niciodata in stare sa-l inteleaga.
La fel, nu vor intelege nici oamenii care nu sunt obisnuit cu lucrurile simple, frumoase tocmai pentru ca sunt simple.Un aventurier “distrus, dar niciodata infrant”. Hemingway s-a sinucis. A fost el infrant, sau nu?
Aceste randuri sunt scrise de un om care a citit TOT ce a scris Hemingway si a fost tradus in limba romana. TOT.
-
Claudiu Craciun spune:
Si, pentru ca tot se vorbea despre legende, am si eu una despre Hemingway (o voi reproduce asa cum o stiu eu, cu mentiunea ca in mai multe randuri am fost asigurat ca ar fi adevarata):
Isaac Asimov, cand s-a prezentat cu prima sa lucrare la un editor, i-a lasat manuscrisul acestuia si a revenit dupa cateva zile, pentru a afla verdictul. L-a gasit pe editor, sobru, privind sceptic pe sub ochelari. Dupa o clipa de tacere, acesta l-a intrebat pe Asimov:
-Dumneata stii cum spunea Hemingway ca soarele e rosu in aceasta dimineata?
Asimov ridica uimit, din umeri, a nestiinta.
- Hemingway spunea: “Soarele e rosu in aceasta dimineata”. -
Claudiu Craciun spune:
Inainte de toate, o intrebare: ai citit ceva de acest autor?
Apoi, ca un fel de raspuns: pentru ca a castigat premiul Pulitzer in 1953 si Nobel in 1954, pentru literatura.
Motivatia juriului Nobel: “Pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în Bătrânul şi marea şi pentru influenţa pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan”.
Bine, in spiritul discutiei, putem considera ca membrii juriului Nobel n-au cunostintele noastre in ale literaturii…Eu am citit tot ce a scris el: romane, nuvele, povestiri. Si repet: Hemingway n-a scris carti slabe. Depinde insa ce vrei de la o carte.
-
Claudiu Craciun spune:
Vorbim degeaba… la intrebarea ta ti-ai raspuns singura.
De ce ma mai intrebi “de ce” nu poti spune despre Hemingway ca a scris carti slabe, cand tu crezi ca poti spune “fix ce vrei” despre o carte?Pe limba ta, am zis asta pentru ca “fix asta cred”. Si daca as fi stiut ce raspuns ai sa-mi dai, nu as mai fi pierdut timpul sa-ti raspund.
-
Cristina Andries spune:
@Jen: Fara urma de rautate, iti recomand sa revii la discutie dupa ce il vei fi citit pe Hemingway. Dar ia aminte: daca te lovesti de simplitatea vorbelor lui, nu le privi ca pe un zid. Absoarbe-i cuvintele, banale cum sunt ele, si tine minte ca acestui batran “distrus” i s-a atribuit descoperirea limbajului universal.
Si, da, am sa arunc si argumentul premiului Nobel, mentionand inca de pe acum ca nu permit asemanari ale acestuia cu Oscar-ul, de exemplu – tind, totusi, sa cred ca aici n-avem de-a face cu dinozaurii Hollywood-ului. -
Jen spune:
problema mea nu e cu hemingway. sunt convinsa ca n-a luat nobelul ala pe ochi frumosi si probabil o sa imi placa atunci cand o sa-l citesc. ma deranjeaza in schimb ‘sentintele’ astea – ‘nu poti spune’. nimeni nu poate dicta tuturor celorlalti ce pot sau nu sa creada. chiar daca e vorba de un scriitor mare.
-
Ioana spune:
Eu as propune domnului Craciun ca in afara de citirea acestei prezentari care este menita doar starnirii curiozitatii, sa citeasca si recenziile facute in cadrul acestei “Integrale” Hemingway.
Ne-am abatut totusi de la subiect. Nimeni n-a spus ca Hemingway n-ar fi un autor bun. Dar, da, sunt de acord sa existe oameni carora sa nu le fie pe plac. E o crima? -
Craciun Claudiu spune:
@Ioana: E interesant modul de a starni curiozitatea in a citi operele lui Hemingway: vorbind despre legende cum ca ar fi fost homosexual, afemeiat, bautor “inveterat”, etc. (ca si cum am fi seara dupa 22 la OTV, sau pe prima pagina a tabloidului Libertatea) si cat mai putin despre realizarile lui literare… inseamna ca nu mai stiu eu ce trebuie sa astept de la o carte! Caci, adevarate sau nu cele scrise despre autor, e ultimul lucru care m-ar interesa pe mine, ca cititor, cand as vrea sa citesc o carte a lui. Nu asa se starneste curiozitatea. Dar asta e doar parerea mea.
Daca ai fi urmarit comentariile la recenzii, ai fi vazut ca le-am citit si pe acelea. Putine la numar, fata de cate carti a scris Hemingway, si in plus prea puse sub semnul subiectivitatii, adica a parerii personale. Am observat ca nici o recenzie nu a fost favorabila cartii, a fost scrisa sub ideea “mie nu mi-a placut cartea asta, sau, ma rog, nu m-a impresionat” si nu ca un indemn la a fi citita. Nu comentez, iar la fel, pt ca e parerea celui ce a scris recenzia.
Si, in plus, n-am zis nicaieri ca Hemingway e imposibil sa nu placa cuiva. Am zis doar ca nu poti spune ca Hemingway a scris carti proaste… chiar daca sunt carti care nu plac unora.
Sunt destui autori celebri in ale caror cuvinte nu ma regasesc si nu ii citesc… dar n-am zis niciodata despre ei ca ar avea carti slabe, doar pt ca nu-mi lac mie.
Repet, la autori precum Hemingway, nu exista carti slabe. Greseala de a spune asta o fac doar cei care au obiceiul sa compare. Dar un artist nu poate fi comparat.
Nu poti compara pe Hemingway cu Hesse, de exemplu.Si ma deranjeaza ca tot gasesc intrebari fara rost? “E o crima?” de unde ai dedus ca as crede asta? Am zis eu asa ceva? Nu uita ca toate aceste mesaje provin de la intrebarea desteapta “aaaaa…. de ce?”, la care tot autoarea ei vine cu raspunsul – pt ca despre o carte poti spune “fix ce vrei”. Eu zic totusi ca mai intai trebuie sa citesti cartea, apoi sa o intelegi si sa te asiguri ca ai inteles-o si apoi sa-ti dai cu parerea. Asta daca vrei ca cineva sa puna vreun pret pe parerea ta… daca nu, poti sa spui “fix ce vrei”.
-
Jen spune:
ajungem la intrebarea eterna: poate un recenzent sa fie obiectiv? parerea mea este un foarte clar ‘nu’. si, daca nu exista obiectivitate, pentru ca suntem toti oameni, nu se poate spune ca vreo carte (a lui hemingway sau a altcuiva) e ‘buna’ sau ‘proasta’. putem spune doar daca ne-a placut sau nu. putem sa analizam niste trasaturi, dar doua persoane pot percepe acelasi lucru in moduri diferite; din nou subiectivismul.
-
Mihaela Butnaru spune:
Claudiu, nu insist pe idee doar ca să avem o dispută. Din nefericire pentru artişti, ei sunt comparaţi şi vîrîţi în şabloane de sute de ani, exemplul şcolilor de limbi şi literaturi. Dar să rămînem la Hemingway. Strict aici şi pe răspunderea mea, cartea pe care am recenzat-o eu, de exemplu, este mai slabă decît altele pe care le-a scris. Am explicat în recenzie de ce cred asta. Mai cred că greşim cînd susţinem valoarea unui autor cu premiile pe care le-a luat sau cu vîlva pe care-a creat-o, nu vreau să înţelegi din asta că nu-l apreciez pe E.Hemingway, e unul din autorii mei dragi. Dar pentru mine nobelizarea nu este un argument. În plus, pe cei care ne sunt mai apropiaţi îi criticăm cel mai dur, fiindcă nu acceptăm ca ei să greşească, nu-i aşa?
Am vrut să lămuresc asta, repet, nu de dragul disputei, ci împotriva sentinţelor. Pentru mine, în literatură „crede şi nu cerceta†nu se aplică. Să cercetăm, atunci. -
Craciun Claudiu spune:
“Hemingway a fost unul dintre cei ma straluciti, mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala, urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii, asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cat a fost ca scriitor.”
William Faulkner
gia spune:
21 iulie 2008 | 11:48 am
Omul era vanator, bautor inveterat, luptator si afemeiat? :) Ce descriere rautacioasa :) Cred ca trebuie sa citesc mai mult despre viata lui si ce a scris. Abia astept integrala :)