Dileme
Scris de Andrei Rosca • 2 aprilie 2008 • in categoria Articole Speciale
Duminica trecută, dimineaţa, eram în camera de hotel din Craiova şi discutam despre Dilemateca şi Mircea Vasilescu, căruia îi mulţumesc pe această cale pentru cuvintele frumoase la adresa bookblog. Şi, din vorbă în vorbă, am ajuns la o editură ce tocmai a lansat o "colecţie de lux", cărţi cu coperţi cartonate care chiar arată bine. Nu contează acum nici numele editurii, nici conţinutul cărţilor; nu despre asta e vorba.
Vom presupune însă că e vorba de nişte cărţi bune (orice ar însemna asta). Jen zicea că probabil vor fi mulţi Irinei care vor cumpăra cărţile astea doar fiindcă dau bine în bibliotecă. Cred că are dreptate, probabil că e o colecţie ce nu va fi ocolită de snobi. De asemenea, nu m-ar mira ca exact acesta să fie unul dintre motivele principale pentru care colecţia s-a vrut a fi una "de lux". Editurile vor să vândă, asta nu e o noutate. Şi nici măcar nu e ceva rău.
Nu vreau sa intru acum pe terenul marketingului, ştiu că mulţi pasionaţi de lectură fac alergie când aud cuvântul. Mi se pare trist, înţeleg de ce se întâmplă asta şi chiar nu vreau să schimb ceva în această direcţie. Fiecare are dreptul să-şi aleagă, conştient sau nu, sursele iritării.
E chiar atât de grav?
Mă întrebam însă dacă este chiar atât de grav faptul că mulţi oameni cumpără cărţi doar pentru că au coperţi ce vor arăta bine în biblioteci, fără să îşi dorească cu adevărat să le citească. Ne plângem că se citeşte prea puţin dar, în acelaşi timp, am acumulat atât de multe frustrări încât nu vrem să ne dăm seamă că din 100 de oameni care cumpără o carte din snobism s-ar putea ca măcar 5 să o deschidă şi să citească doua pagini, chiar şi numai pentru faptul că îi face să se simtă mai bine în legătură cu achiziţia făcută. Şi oare e chiar imposibil ca din aceşti 5 oameni, să fie unul căruia să îi placă ce citeşte şi, astfel, România să câştige un nou devorator de literatură?
Cred foarte tare ca scopul site-urilor ca bookblog nu e numai acela de a potoli foamea celor ce se hrănesc deja cu cărţi, ci şi de a arăta altora drumul către o foame pe care să-şi dorească să nu şi-o poată stăpani niciodata.
.
Citeste cele 20 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
kiki spune:
“Irineii” nu cumpara niciun fel de carti… nici cu coperti de staniol, nici cu coperti de piele suflate-n aur! In casele, bibliotecile a cator ” irinei” ati observat voi o carte ?!?
Eu am o oarecare pretentie pentru aspectul cartilor.Macar sa aiba legatura buna, solida. Sunt prea multe carti in biblioteca mea , carti foarte bune pe care le iubesc si le pretuiesc dar care dupa nici doi ani isi pierd paginile si nu pot fi imprumutate.
Apoi ma gandesc la ” Encyclopaedia Britannica” care este considerata o colectie de lux are coperti din piele si foaie tip biblie si a carei durabilitate este necontestata. Este o lucrare encuclopedica si nu cred c-o cumperi pentru admiratie si contemplare.
N-ar fi rau ca “irineii” sa cumpere chiar si colectiile acelea de lux, tot ar fi o investite de-o mie de ori mai frumoasa decat o posetica sau o suzetica de aur. -
Mihaela Butnaru spune:
“…ci şi de a arăta altora drumul către o foame pe care să-şi dorească să nu şi-o poată stăpani niciodata.”
Excelent, nici eu nu o ziceam mai bine!
Radu are dreptate, plăcerea lucrului bine făcut se aplică şi la cărţi. Dacă tot plătesc (apropo, ce fel de discurs e ăsta: vreau să mi se vîndă cărţile, dar dispreţuiesc marketingul? mă întreb şi eu…), măcar să nu se ia rîndurile cînd pun degetul pe ele, să nu se desfacă volumul în bucăţi, să poată trece prin mai multe mîini fără să sufere prea mult :) -
Jen spune:
din pacate nu cunosc personal nici un irinel, dar am auzit povesti de la altii despre persoane care alegeau carti pe baza criteriului ‘cat de frumos ar arata in biblioteca’. sunt absolut convinsa ca exista persoane din astea. nu irinei in sensul propriu (bani, petreceri etc.) cat irinei care vor sa para ce nu sunt – de exemplu sa para cultivati printre ‘prietenii’ lor care citesc (sau macar au carti frumoase).
si eu imi aranjez biblioteca dupa cum arata mai frumos, de fapt :D cu diferenta ca ordinea e inversa: intai imi doresc o carte si o cumpar, dupa aia ma gandesc unde ar arata mai bine.
sunt mai putin pretentioasa ca majoritatea in materie de aspectul cartilor, cred. sau sunt pretentioasa pe dos. nu suport cartile cartonate, oricat de frumos ar arata ele, pentru ca sunt greu de carat. cartile mele trebuie sa fie mici si tiparite bine (sa nu se ia cerneala si sa nu fie hartia galbena de tot, adica).
si, revenind.. poate macar copiii irineilor sa citeasca ceva din ‘decoratiunile’ din biblioteca :D
-
kiki spune:
Pe mine cel mai tare ma amuza desteptii aia care spun ca ei citesc carti pe net. Si ca sa ma amuz si mai tare eu mi-am facut curaj odata, mai mult decaty de obicei, intr-o discutie si l-am intrebat pe unu’ ce carte a citit ultima oara pe net ca sa nu-l intreb ce carte citea in momentul acela… Bineanteles ca n-a stiut sa ma minta macar frumos. Asa si de dimineata mi-a atras atentia un junior prea grandoman pentru varsta lui la emisiunea “teo” fiind intyrebat de aceasta ce carte citeste sau ce carti a citit el a raspuns automat ca citeste carti pe net… Ce carti, care carti…si-au gasit cativa un colac de salvare… :)
-
Mulliganoglu spune:
sa cumpere cat mai multe carti irineii (stiti voi ca irinel n-are nici o carte in casa sau ca n-a citit nici una?! io cred ca a citit cate ceva despre dandysm), astfel va scadea pretul cartilor in editii de lux.
mi-e scarba de uratenia si de calitatea proasta a hartiei cartilor care apar la noi, mai ales ca preturile nu-s chiar mici.
pleiadele ruleaza, formatul de la Opere e minunat
-
Andrei Rosca spune:
Si eu sunt convins ca exista, Jen.
Kiki: eu nu am reusit pana acum sa citesc carti pe net (nici pdf-uri), insa nu cred ca e ceva rau. E aceeasi idee, macar asta sa citeasca daca altceva nu.
In plus, oricat ne-ar placea noua mirosul de carte, trebuie sa constientizam faptul ca tehnologia avanseaza si ca in fiecare an tot mai multi oameni renunta la formatele traditionale pentru cele online. Asta pt simplul fapt ca le sunt mai la indemana. Acelasi lucru se aplica si la audio-books.
-
kiki spune:
Andrei eu am citit carti pe net ( una ?!? ) si am si doua audiobook-uri si nu le contest importanta sau valoarea, doar spuneam ca ma amuz ca sa nu spun ca ma enerveaza aceia care ” se dau mari” ca ei nu mai citesc si nu mai cumpara carti in forma tiparita… ca ei vezi Doamne citesc acum carti pe net… da, da, fara numar, adica! Sunt de acord cu tine, macar sa citeasca ” despre lucrurile simple” si tot ar fi ceva…dar, numai sa citeasca!
-
Ovidiu Miron spune:
Marketingul e in tot ce facem. Fie ca ne place sau nu acest lucru. Mereu vor exista snobi care isi cumpara carti, masini sau telefoane doar pentru a-si satisface nevoia de recunoastere sociala.
Se spune ca exista mai multa bucurie in ceruri pentru un singur pacatos care se intoarce la calea credintei, decat pentru 100 de credinciosi care nu au pacatuit niciodata.
-
kiki spune:
-
Jen spune:
am si eu un link: http://journal.neilgaiman.com/2008/03/scary-eyes.html, mai exact citatul asta: “And that the weekly book sales of American Gods have apparently gone up by 300%, rather than tumbling into the abyss. (Which is — the rise, not the tumble — what I thought would happen. Or at least, what I devoutly hoped would happen.)”
context: editura care a publicat american aods a lui neil gaiman a oferit cartea gratuit pe internet si rezultatul n-a fost nicidecum scaderea vanzarilor.
da, faptul ca oamenii descarca unele carti de pe net aduca o paguba autorilor. dar majoritatea oamenilor prefera in continuare sa citeasca pe hartie, deci rezultatele pot fi:
- omul citeste cartea pe net/computer, punct
- omul citeste cartea pe net si o cumpara si pe hartie pt ca i-a placut
- omul citeste n pagini pe net, vede ca e complicat si o cumpara.nu cred ca pierderea e atat de mare (mai ales ca scriitorii piratati sunt in general faimosi).
eu citesc si pe hartie, si pe dispozitive electronice, in functie de cum gasesc cartile. acum 2 ore tocmai mi-am transferat o tura noua de carti pe e-book reader (dintre care vreo 4 erau din cele oferite gratis de editura tor). si pot sa dau exemple din experienta mea personala de carti pe care le-am piratat dupa care le-am cumparat, autori pe care i-am descoperit donwloadand o carte sau citind o nuvela pe net etc.
adevarul e undeva la mijloc si dracul nu e asa de negru. n-o sa moara de foame autorii din cauza pirateriei. o sa moara de foame doar daca nu se adapteaza putin..
-
kiki spune:
“Am vorbit in nenumarate rinduri, in Bucuresti si in provincie, cu grupuri de tineri mai mult sau mai putin cititori, spunindu-le ca esential, inainte de orice, este sa munceasca fiecare pentru a se autocunoaste. Doua conditii sint vitale: sa te simti bine in pielea ta si sa nu faci rau in preajma. Daca te simti bine, ca fiinta morala, facind sport, sex, muzica, alpinism, alcoolism sau orice altceva in loc de lectura – foarte bine, n-ai nevoie de carti. Daca te simti un om implinit, senin, armonios in absenta culturii, n-ai decit sa nu deschizi niciodata o carte. DAR daca NU, apai atunci cauta-ti un indrumator, du-te ucenic la un Mester sau macar la un prieten mai mare, pe care-l vezi ca a ajuns asa cum te visezi tu, si cere-i o lista de zece, douazeci de carti formatoare. Nu mai mult. Si mergi numai si numai la virfuri. Functioneaza perfect si aici stravechiul “nu m-ai fi cautat, daca nu m-ai fi gasit”. ” DAN C. MIHAILESCU
Ce-mi place… Respect.
-
catalina spune:
Cunosc intelectuali care nu citesc,si nici n-ar putea sa-ti spuna cand au facut-o ultima oara (in afara lecturilor tehnice) In (mai) toate emisiunile de design interior sau de arhitectura, din casele prezentate, lipsesc ce desavarsire cartile. Si de cele mai multe ori proprietarii sunt prezentati ca “tineri intelectuali”. Concluzia: sa fi mort de foame de carti n-are legatura nici cu nivelul social, nici cu cel material si nici cu scolile pe care le-ai facut. Iar cei care nu au aceasta foame nu o vor intelege nici la altii, o vor privi ca pe pierdere de vreme (in cel mai fericit caz)
-
Radu Iliescu spune:
@ kiki,
eu sunt unul din dejteptii care citesc carti direct pe calculator:
-
kiki spune:
@Radu Iliescu
Foarte bine, Radu, da’ tu ESTI !
Nu-i nevoie sa -mi recomanzi blog-ul ca-l stiu de multisor si te citesc.
Am remarcat ca-ti plac polemicile , dar azi spun pas chiar daca-mi place tema nespus, dar stai p’aproape poate apare Eugen daca nu s-a luat cu treaba :) -
Radu Iliescu spune:
@ kiki,
Pai, nu-ti recomand blogul, dar mi-era prea lene sa reiau o idee gata pictata odata :-)
Cat despre polemici, mi-ar place, dar sunt indeobste cronofage. Asa ca, pe cat posibil, le evit.
Radu Iliescu spune:
2 aprilie 2008 | 6:18 am
Nu e nicio contradictie intre a fi devorator de carti si a avea mari exigente in privinta cartii ca obiect. Pot merge mana in mana fara restrictii. Mie imi plac, de exemplu, aparitiile colectiei frantuzesti Pleiade din doua puncte de vedere: intai, ca sunt in general opere complete ale unui autor in 1-2 volume scoase pe hartie biblie, chestie serioasa foc. Economisesc deci teribil de mult spatiu, poti avea in interiorul acelorasi coperti pana la 10 romane. Apoi, ca sunt legate in piele, am o problema personala cu cartile legate din acelasi material din care se fac cizmele :-) Nu cred ca o carte buna musai trebuie sa arate ca o rufa inainte de a fi bagata in masina de spalata. Si da, ma extaziez cand vad un volum care are 150 de ani si si-a pastrat eleganta de altadata, careia i se adauga patina timpului.