bookblog.ro

---

Cum am devenit huligan

Scris de • 9 October 2007 • in categoria Biografii/Memorii, Integrala de autor

Autor: Mihail Sebastian
Rating: Mihail Sebastian - Cum am devenit huligan rating - recenzii carti

Mihail Sebastian - Cum am devenit huligan - recenzie cartiAdeseori mi se intampla sa citesc o carte fara sa stiu nimic despre ea. Uneori mi se intampla si sa fiu total nepregatita pentru continutul ei. Asa s-a intamplat si de aceasta data, deoarece Cum am devenit huligan este o scurta prezentare a unei situatii controversate iscate de un roman si nu povestea nabadaioasa si aventuroasa a unui erou fermecator.

Cum am devenit huligan este o marturie, o extinsa explicatie a unui Mihail Sebastian obosit si scarbit de razboiul nedrept si nedemn la care este supus. Publicarea, intr-un dificil moment istoric, a romanului sau, De doua mii de ani, si prefata semnata de Nae Ionescu, isca o extinsa si groteasca isterie in jurul unui nou tip de om - evreul antisemit.

Initial, romanul in sine (De doua mii de ani) nu sufera acuzatii prea usturatoare. Ceea ce declanseaza analizarea cu un furibund ochi critic a romanului este prefata semnata de Nae Ionescu. Prefata de un evident antisemitism, unde Nae Ionescu sustine pentru prima oara, in mod neasteptat si inexplicabil, ca menirea evreilor este suferinta.

Lectura distorsionata a romanului a fost consecinta directa acestor randuri. Astfel, opinia vinovatiei evreilor, sustinuta de Nae Ionescu, isi regaseste - in opinia "criticilor" - sustinerea lui Mihail Sebastian in urmatorul dialog dintre personaje:
" - Esti abil dumneata, m-a intrerupt Vieru. Nu cumva pentru ca antisemitismul o fi etern vrei sa-l scoti din inexplicabil? Si pe evrei inocenti?
- Doamne fereste! Nu numai ca antisemitismul mi se pare explicabil, dar evreii mi se par singurii vinovati."

Si cum mai poti apara un text scos din context si cum sa mai poti sustine ironia in fraze ciuntite?
Surprinzator ramane insa faptul ca Mihail Sebastian a acceptat ca prefata sa fie publicata, in ciuda mesajului pe care il trimite. Cum am devenit huligan este mai degraba o explicatie a resorturilor care l-au determinat pe Sebastian sa accepte sa-si submineze propria carte: prietenia cu Nae Ionescu.

In ciuda caracterului personal si relativ intim al Cum am devenit huligan, Sebastian pastreaza totusi multe tablouri ce zugravesc societatea interbelica. Si intr-unul dintre aceste episoade se gaseste probabil si cheia motivelor care l-au determinat pe Sebastian sa accepte fatidica prefata: aversiunea fata de libertatea societatii romanesti - felul in care nu ii leaga nimic, nici dragostea, nici ura, nici ideile. Faptul ca ei nu sunt "decat prieteni". "Acest decat este un breviar de psihologie bucuresteana. El explica foarte multe lucruri, el scuza orice."

O recenzie de: Ana-Maria Petritan





Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. fanel spune:

    Frumos…o carte superba…Tot pe linia asta recomand ‘Jurnalul’ lu Sebastian si ‘Accidentul’ tot al lui.

    raspunde

  2. Laura spune:

    Da, Sebastian s-a simtit mereu alienat in societatea romaneasca a vremii sale, chiar daca a dorit sa se integreze in ea. Recomand “De doua mii de ani”, dar mai ales “Fragmente dintr-un carnet gasit”. Aici ni se releva un Sebastian mult mai serios si profund decat cel care a scris dramaturgie. Un Sebastian care merita mai multa consideratie.
    Legat de prefata lui Nae Ionescu, ea se explica prin neputinta lui Sebastian de a-i refuza mentorului sau ceea ce i-a promis, adica prefata, inainte de a afla orientarile sale ideologice (care de altfel au fost mai mult “facute” decat crezute)

    raspunde

  3. fanel spune:

    Laura: Sebastian il respecta pe Nae pentru modul in care gandea…restu aplecarea lui politica inspre legionari nu l-a impiedicat sa-i ceara prefata….

    raspunde

  4. Laura spune:

    Il respecta intr-adevar, dar nu cred ca era de acord cu ideologia legionara pe care Nae Ionescu o simpatiza. Sa nu uitam ca Sebastian a fost evreu!

    raspunde

  5. fanel spune:

    Sebastian a fost un evreu obiectiv, sau cel putin asa l-am perceput din Jurnalul lui.
    Cred ca prin prefata ceruta “mentorului” sau, a incercat sa-i arate ca merge pe o directie gresita…ca el un evreu accepta un altul care sprijina miscarea legionara.
    E daca vrei un mod de ai da peste nas:”Vezi nu toti evrei sunt rai, cum nici voi nu sunteti toti buni”
    Ca scriitor mie unu mi s-a parut genial.

    raspunde

  6. Rosu Crud spune:

    1. Sebastian a publicat prefata lui Nae Ionescu, in urma promisiunii pe care i’a facut’o profesorului. Nu avea habar ca Ionescu va scrie o astfel de prefata. Nae Ionescu nu era un antisemit declarat, public ma refer, cel putin nu in 1934 cand aparea cartea. Ganditi’va ca ziarul “Cuvantul” al carui director era publicase o serie de articole filosemite, plus ca Nae Ionescu se considera un mare specialist in iudaistica.
    2. Drama lui Sebastian se concretizeaza in faptul ca el se considera integrat in societatea romaneasca, pana sa’i apara romanul “De doua mii de ani…”. Pentru el, ca si pentru Felix Aderca a fost socant sa descopere ca antisemitismul devenea politica de stat(guvernele Tatarescu si Cuza-Goga). Si poate mai socant a fost acea “tradare a intelectualilor”(Eliade, Cioran, Noica) oameni pe care ii considera prieteni, atinsi insa de “rinocerita”.
    3.Cred ca Sebastian a imputat un singur lucru detractorilor sai: faptul ca l’au privat de conditia de intelectual marginindu’se la evreitatea sa. In acest mod au reusit antisemitii sa’l priveasca: “Sebastian? Aha! Jidanul ala care s’a botezat!” facand referire la cererea de schimbare a numelui facuta de autor.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro