Comentarii la: O sută de zile cu Monica Lovinescu

De către: FAN

FAN — Sun, 14 Dec 2008 06:29:27 +0000

Sunt prea bătrân şi ratat, dar îmi amintesc plăcerea extraordinară pe care o trăiam ascultând “Teze şi antiteze la Paris”. Din păcate, acum sunt supărat pe lume, deoarece atât de târziu am înţeles, că sunt mai numeroase instituţiile care vând speranţe, decât cele care produc firesc – strictul necesar vieţii. Exemple (de vânzători de speranţe) : PARTIDELE CARTEL DIN ROMÃ‚NIA; SINDICATELE; BISERICILE; ŞCOLILE ÎN SPECIAL CEL SUPERIOARE; SPITALELE; FARMACIILE; POLIŢIA; ARMATA; TRIBUNALELE; INSTITUŢIILE STATULUI -ETC.Din păcate prea mulţi oameni au căpătat convingeri din cauza cărora fac rău altor oameni, uneori nevinovaţi. În cazul nostru mult blamatul popor român faţă în faţă cu oamenii de cultura şi speţa rasată şi rasistă a unui Patapievici, ca să dau un exempu. Pa !

De către: gabimirea

gabimirea — Sat, 29 Nov 2008 21:47:33 +0000

Stiu si eu Silviu! Poate asa incepe la noi la romani sa pretuim pe cineva. Abia dupa ce acesta moare. oricum insolite aceste nume de alint Monicut si Ierunca criticii noastre.

De către: Florin

Florin — Sat, 29 Nov 2008 18:25:04 +0000

Monica Lovinescu, Gabriel Liiceanu, Doina Jela… ce pacat ca nu se vorbeste mai mult despre ei. Au facut multe lucruri pentru tara asta. Si inca mai fac… cei care sunt in viata.