bookblog.ro

---

Citate – Bastarda Istanbulului

Scris de • 6 October 2007 • in categoria Citate

Prin konak-ul familiei Kazanci se perindasera generatii intregi de pisici, ca si de oameni: toate fusesera iubite si, fara exceptie, toate murisera de batranete, spre deosebire de oameni. Cu toate ca fiecare pisica isi pastrase caracterul sau distinct, doua gene competitoare predominau, in mare, ce proveneau de la o persana alba, cu blana lunga si nasul turtit pe care Petite-Ma o adusese cu ea cand se maritase, pe la sfarsitul anilo '20 ("probabil ca pisica asta e toata zestrea ei", isi bateau joc de ea femeile din vecini). Pe de alta parte, era gena "maidaneza" ce provenea de la o pisica neidentificata, dar aparent maro deschis, cu care persana alba reusise sa se imperecheze intr-una din escapadele ei. Generatie dupa generatie, de parca ar fi facut cu randul, una din cele doua trasaturi genetice prima la locuitorii felini nascuti sub acel acoperis. Dupa un timp, membrii familiei Kazanci incetasera sa-si mai bata capul sa gaseasca nume diferite pentru fiecare in parte, luandu-se in schimb dupa genealogia felinelor. Daca pisoiul arata ca un descendent al ramurii artistocratice, alb, cu blana lunga si nas turtit, il numeau pe rand Pasa Intaiul, Pasa al Doilea, Pasa al Treilea... daca dacea parte din ramura pisciii maidaneze, il strigau Sultan - un nume net superior, ce semnala credinta ca piscile maidaneze erau spirite libere care erau in stare sa se descurce singure si nu trebuia sa se dea bine pe langa nimeni.

café Kundera era o cafenea micuta, situata pe o strada ingusta si sinuoasa din partea europeana a Istanbulului. Era singurul bistro din oras unde nu-ti consumai energia facand conversatie si nu le dadeai bacsis chelnerilor ca sa te trateze prost. Cum si de ce ajunsese sa poarte numele faimosului scriitor, nimeni nu stia cu siguranta - o ignoranta amplificata de faptul ca nu exista nimic, literalmente, nimic, in acest loc care sa aminteasca fie de Milan Kundera, fie de vreunul din romanele sale.

Istanbulul eu un potpuriu de zece milioane de vieti. O carte deschisa, cu zece milioane de povesti invalmasite. Istanbulul se trezeste din somnul sau agitat, gata pentru haosul orei de varf. Din momentul asta sun prea multe rugaciuni de implinit, prea multe blasfemii de notat si prea multi pacatosi, dar si prea multi nevinovati la care trebuie sa veghezi.
In Istanbul e deja dimineata.

Chiar in clipa aia briza isi schimba directia si Armanoush prinse mirosul intepator al marii. Orasul era un amestec de arome, unele puternice si rancede, altele dulci si imbietoare. Aproape fiecare miros ii amintea lui Armanoush de un fel de mancare, in asemenea masura incat incepu sa perceapa Istanbulul ca pe ceva comestibil. Se afla aici de opt zile si cu cat statea mai mult, cu atat Istanbulul i se parea mai straniu si cu mai multe fete. Poate se obisnuia cu faptul ca era o straina in acest oras, daca nu se obisnuia cu orasul in sine.

Elif Shafak - Bastarda istanbulului

Este o carte pe care am citit-o cu zambetul pe buze de la inceput pana la sfarsit. Am facut o calatorie virtuala in Istanbul si m-am indragostit de multe dintre personajele acestei carti. S-a vorbit mult despre ea, dar pe buna dreptate: cartea asta chiar merita citita.





Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Fly spune:

    Cu mare delay, am citit-o.. era pe lista mea de-citit si am tot aminat-o.
    Merci, merci, ionuca! ca t-ai entuziasmat si m-ai facut s-o citesc. Chiar ca merita.

    raspunde

  2. Biank spune:

    Acum citesc Bastarda Istanbulului si pur si simplu am devenit dependenta! Abia astept sa plec de la birou, ca sa pot citi in autobuz, cand ajung acasa doar ma spal, nu mai mananc, pentru ca abia astept sa citesc din nou. Sunt aproape de final si imi pare atat de rau. Este genul acela de carte care iti intra in suflet, iar cand o recomanzi altcuiva e ca si cum ii dai acces la o parte din sufletul tau. Iar ca personaje…nici nu stiu de cine imi place cel mai mult, pentru ca fiecare are rolul sau, fiecare contribuie substantial la intregul tablou; sigur, sigur nu imi pot imagina cartea fara nici unul dintre personaje!
    Puteti citi aceasta carte indiferent de sentimentele care va anima: bucurie, nostalgie, detasare, introvertire, etc. Cartea te va prinde cu siguranta!
    Extraordinara Elif S. care a stiut sa expuna o chestiune atat de delicata & tragica, intrun mod pe cat de relaxat, pe atat de profund.
    Am avut intentia sa va scriu cateva citate, din cele care mi-au placut mie, dar imi este teama sa scot din context (cartea este atat de fluida & coerenta, incat ar mare pacat), asa ca va dau numarul paginilor: 187->188!

    Mai sunt si altele dar trebuie sa ma intorc la treaba!

    Lectura placuta!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro