Esti aici: bookblog.ro » Andrei Rosca, Dezvoltare personala » Cum sa vorbim in public
Cum sa vorbim in public
Autor: Dale Carnegie
Rating: 

Cei doi Carnegie
Pentru cei care nu ştiu, prin 1900 au existat doi Carnegie celebri. Andrew Carnegie a fost businessman-ul care a fondat ceea ce astăzi se numeşte United States Steel Corporation, printre cei mai mari producători de oţel din lume. În plus, Andrew a facut enorm pentru oamenii din jurul său implicându-se în numeroase acţiuni filantropice, în special în ceea ce priveşte bibliotecile şi pacea.
Şi fiindca a îţi dori “pace în lume” a devenit azi un clişeu permis doar în cadrul concursurilor de frumuseţe, să vă dau şi un exemplu de cum întelegea Andrew Carnegie să facă asta. Citat de pe Wikipedia:
In 1898, Carnegie tried to give the Philippines its independence. As the end of the Spanish American War neared, the United States bought the Philippines from Spain for $20 million USD. To counter what he perceived as imperialism on the part of the United States, Carnegie personally offered $20 million USD to the Philippines so that the Filipino people could buy their independence from Spain.
Al doilea, şi cel care a scris şi cartea ce dă titlul post-ului, este Dale Carnegie. Coincidenţa (sau nu!), Dale şi-a schimbat numele din Carnagey în Carnegie exact în anul în care Andrew Carnegie, mult mai cunoscut decat el la vremea aceea, a murit. Cu sau fără ajutorul acestui artificiu legat de numele său, Dale Carnegie a reuşit să se facă destul de cunoscut ca scriitor şi “trainer” în domeniul vanzărilor, dezvoltării personale şi public speaking-ului. Este unul dintre puţinii autori americani care au scris despre dezvoltarea personală atât de necesara fiecăruia dintre noi fără a cădea în penibilul comercial al self-help-urilor americane.
Vorbitul în public
Bănuiesc că sunt puţini cei care işi imagineaza că a vorbi în faţa multor oameni este uşor, indiferent dacă e vorba de un discurs, de a anunţa câştigătorii unui concurs sau doar de a prezenta nişte invitaţi. Totuşi, pana nu încercaţi să o faceţi habar n-aveţi cat de greu este.
Este greu fiindca trebuie să îţi aminteşti cuvintele pe care ar trebui să le fi ales cu grija înainte. E greu fiindca toata lumea se uită la tine şi orice ezitare sau greşeala va fi remarcată şi taxată, chiar daca tacit. E greu pentru că nu e suficient să îţi aminteşti discursul, e necesar un control permanent asupra tonului, inflexiunilor vocii si asupra miscărilor pe care le facem pe scenă, voluntar sau nu.
E greu, iar Dale Carnegie încearcă şi reuşeşte destul de bine să dea sfaturi pertinente în Cum să vorbim în public. E o carte bine structurată şi care conţine foarte multe exemple de discursuri celebre, analizate.
Am început să citesc cartea cu mari aşteptări fiindcă How to Win Friends and Influence People, scrisă tot de Carnegie, mi se păruse o carte genială; de altfel, s-a vândut în 5 milioane de exemplare şi a fost tradusă în 31 de limbi. Am început să o citesc având aşteptări mari şi asteptarile mi-au fost împlinite.
Probabil că despre vorbitul în public s-ar putea scrie zeci şi sute de cărţi, deci cea de faţă e departe de a reprezenta o abordare exhaustivă dar e, în mod cert, o carte de 5 stele, pe care n-aş fi vrut să o ratez. La final, aş vrea să amintesc aici poate cel mai important si de bun-simt sfat pe care Carnegie îl dă chiar la începutul cartii: exersaţi, exersaţi, exersaţi. Adică indiferent cât de mult am citi, indiferent cât de mult am repeta, indiferent câtă teorie am şti, cea mai bună modalitate de a deveni cu adevărat buni este să ne urcăm pe scenă de câte ori avem posibilitatea şi să ne punem pe făcut greşeli.
Scrisă de Andrei Roşca




























Sunt de acord, Andrei. Si asa cum spunea si Walter Anderson-”Fiti perseverenti.Un efort izolat nu va va rezolva problemele.”.
Ovidiu, de acord cu tine. Insa nu uita ca Anderson ii aprecia mai mult pe cei ce stiu sa taca decat pe cei care vorbesc bine. “Good listeners, like precious gems, are to be treasured”, zicea. Si probabil ca avea dreptate.
Am citit-o mai demult si este una din cartile care m-au ajutat sa inteleg arta vorbitului in public.
Ideea este ca pana acum nu am avut nevoie de prea multe ori insa de fiecare data cand cineva care vorbeste relaxat si este placut ii studiez comportamentul si realizez ca ce face el sta scris in cartile astea. La unii e ceva nativ, la altii e studiu, exersare!
“şi să ne punem pe făcut greşeli”. Nu cred ca despre asta e vorba, dupa cum nu cred ca trebuie sa trebuie sa pleci la drum cu ideea/dorinta de a face greseli. Doreste-ti sa vorbest perfect, dar fi totodata constient ca daca o sa gresesti… o sa fie doar un feadback.
E totusi o diferenta.
@andrei:…pentru ca tacerea este, nu-i asa, cea mai bogata comunicare
nu stiu daca e chiar cea mai bogata comunicare, dar in mod cert a sti sa asculti e o calitate rara.
o privire spune mai mult, uneori, decat sute de cuvinte…
[...] * Despre această carte au scris Andrei şi Gia pe bookblog.ro. [...]