bookblog.ro

---

Interviu cu Sorin Lucaci: „Fără cultură și identitate, viitorul unei națiuni nu sună foarte încurajator.”

Scris de • 22 March 2019 • in categoria Interviuri

Sorin Lucaci este unul dintre acei oameni pe care este greu să îi prezinți doar în două cuvinte - mereu are un proiect nou. Mereu este implicat în ceva, fie că vorbim despre organizarea unor evenimente culturale, a unor campanii culturale, tabere pentru copii, emisiuni TV sau că scrie un nou volum de poezie. Totul pe altarul culturii! Și tocmai pentru că este un om cu atât de multe fațete, vă invit să-l descoperiți în rândurile de mai jos.

Andreea Chebac: Știu că încerci să promovezi evenimentele culturale și în alte spații decât librăriile, spații neconvenționale. Care este cel mai neconvențional spațiu în care ai organizat un eveniment sau care ar fi cel mai neconvențional spațiu pe care ai vrea să îl abordezi, dar nu ai făcut-o încă?

Sorin Lucaci: Nu știu dacă aș putea să-l numesc un spațiu neconvențional, dar cu siguranță este un spațiu cultural foarte frumos, este vorba despre sala Studio a Teatrului Excelsior, cu evenimentul „Alan Watts - Repere în călătoria omului către sine”, desfășurat pe 12 februarie. Următorul eveniment pe care îl pregătesc va avea loc la sala Studio, ce coincidență :), a Universității Spiru Haret, unde așteptăm foarte mulți studenți de la Facultatea de Psihologie. Este vorba despre evenimentul „Simbolismul corpului uman - mituri și arhetipuri în tradițiile spirituale ale lumii”, eveniment ce va avea loc marți, 26 martie, ora.18:30. Vrem ca în aceste spații neconvenționale să atragem un număr cât mai mare de tineri.

AC: Ce noutăți ne pregătește editura Herald în viitorul apropiat?

SL: „Benedictus Deus” de Meister Eckhart, „Muntele Tăcerii” de Kiriakos Markides, „Mathnawi - poeme, parabole și învățături sufite” de Rumi.

AC: Cum arată cititorul ideal al editurii Herald?

SL: Un cititor educat, informat, cultivat, chiar cu o anumită erudiție, cu deschidere spre spiritualitate și evoluție personală.

AC: Ce pasiuni are omul cultural Sorin Lucaci, căror întreprinderi se dedică el în timpul său liber (pe care îl ghicesc destul de puțin)?

SL: Ai dreptate, nu știu dacă pot vorbi despre timp liber. Nu știu dacă ar trebui să le iau într-o anumită ordine, este vorba despre un proiect drag mie, deși toate proiectele îmi sunt dragi, taberele educaționale și culturale 365.ro, apoi piesa de teatru la care repetăm acum, „Bârfe, zvonuri și minciuni” de Neil Simon, în colaborare cu Școala de Teatru Qfeel, emisiunea tv „Oameni și cărți” de la Canal 33 România, un nou volum de poezii, evenimentele culturale de la Editura Herald.

AC: Cum se împacă sensibilitatea poetului cu insistența omului de comunicare?

SL: Bănuiesc că se împacă bine, așa aș vrea să cred, în marketingul cultural trebuie să ai o oarecare putere de persuasiune, mai ales dacă crezi în ceea ce faci, dacă depui eforturi, resurse și pasiune. Nu spun că trebuie să fii neapărat un influencer sau formator de opinie, dar, fără cultură și identitate, viitorul unei națiuni nu sună foarte încurajator.

AC: Dacă ai avea resurse nesfârșite, într-o lume ideală, ce ai face pentru cultură la nivel de comunicare?

SL: Tot ce este omenește posibil, aș încerca să împărtășesc cu oamenii idealurile mele, as încerca să comunic cât mai corect, obiectiv și eficient cu putință, m-aș folosi de toate aceste resurse. Avem nevoie de modele umane, culturale de calitate, într-o lume care, din păcate, pune accentul pe consumerism și frivolitate.

AC: Să vorbim puțin despre obiceiurile tale de lectură: obișnuiești să citești ziua/noaptea? Ai un loc preferat unde citești? Anumite tabieturi ? Citești o singură carte sau mai multe în paralel? Și ce carte găsim acum pe noptiera ta?

SL: Uneori citesc și mă documentez la birou sau seara acasă, înainte de culcare, deși sunt multe seri în care vin rupt de oboseală, în general citesc mai multe cărți în paralel, pentru că vorbim despre un anumit tip de literatură, cea sapiențială, texte sacre sau de specialitate, parenting, psihoterapie și relații de cuplu. Acum citesc „Simbolismul corpului uman” de Annick de Souzenelle. Citesc mult și în metrou.

AC: Să nu neglijăm rolul tău de tată: într-o lume în care mulți se plâng că „tinerii nu mai citesc” cum îți convingi tu copiii să citească?

SL: În cazul meu, având doi copii minunați - fata cea mare, Denisa, este o împătimită a cărților, a pieselor de teatru, a filmelor etc. - nu am încercat să-i conving sau să-i oblig să citească. Modelul parental sau exemplul personal este important. Rareș (11 ani), probabil pentru că este băiat, este pasionat mai mult de tehnologie și de gadgeturi, este o opțiune și nu e neapărat un lucru rău.

AC: Ce părere ai despre „lecturile obligatorii”? Pot ele deveni mai apetisante pentru școlari? Și dacă da, în ce fel? Schimbarea operelor studiate sau doar a abordării față de ele?

SL: Lecturile nu ar trebui să fie obligatorii, cred că totul ține de abordarea profesorilor, aici stă talentul lor de pedagogi, cum îl determin pe un copil să citească fără să-l forțez. Cred că programa școlară și lecturile ar trebui puțin revizuite, ajustate, este nevoie de un suflu nou, de autori mai aproape de realitățile lumii în care trăim, indiferent că vorbim despre autori români sau de cei din literatura universală.

AC: O întrebare de la cititor la cititor: care este suma pe care o aloci lunar cărților?

SL: Undeva la 100 – 130 de lei pe lună

AC: Dacă ar fi să stai în fața bibliotecii tale de acasă (mi-o imaginez doldora de volume iubite) și să alegi o singură carte despre care să ne vorbești, care ar fi aceea?

SL: Îmi este foarte greu să vorbesc doar despre o singură carte, dar cum îl iubesc foarte mult pe Alan Watts, aș alege „Înțelepciunea nesiguranței”, o carte admirabilă. Mesajul din această carte, adresat de Alan Watts lumii occidentale, este la fel de puternic și astăzi. Petrecem prea mult timp încercând să anticipăm și să plănuim viitorul; prea mult timp nutrind nemulțumiri despre trecut. De multe ori ne scapă plăcerile clipei în eforturile noastre neliniștite de a ne asigura că următoarea clipă este la fel de plăcută. Găsind inspirație în gândirea orientală, Watts ne arată că vom găsi ceva cu adevărat demn de a fi cunoscut doar atunci când vom admite față de noi înșine că nu avem și nu putem avea cunoaștere. Pentru a ne bucura de o viață împlinită, trebuie să îmbrățișăm prezentul - să trăim din plin în clipa prezentă.





Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro