bookblog.ro

---

Atonement

Scris de • 19 March 2008 • in categoria Lit. contemporana

Autor: Ian McEwan
Rating: Ian McEwan - Atonement rating - recenzii carti

(ediţia în limba engleză)

Ian McEwan - Atonement - recenzie cartiAstăzi îmi face plăcere să scriu despre un roman foarte bun, Atonement (în traducere la noi Ispăşire), care reprezintă baza pentru un film la fel de reuşit.

Romanul (scris în 2001) a aparut pentru prima dată la noi la doi ani după ce a fost publicat în Anglia. Din păcate pentru mine, cartea a rămas neobservată până am văzut ecranizarea ei (cu James McAvoy si Keira Knightley în rolurile principale) şi deşi asta nu e ordinea firească a lucrurilor, romanul mi s-a părut la fel de interesant.

Atonement ar fi imposibil de prezentat chiar şi la un nivel de recenzie fără a face câteva dezvăluiri, însă voi încerca să-mi impun anumite limite mai bine decât cei care au scris paragraful de pe primele pagini ale ediţiei a II-a (pe care vă sfătuiesc să îl săriţi deoarece conţine un spoiler mare, în opinia mea).

Acţiunea primei jumătăţi a romanului se desfăşoară în anul 1935, la reşedinţa familiei Tallis. Briony este o tânără în vârstă de 13 ani care încearcă să pună în scenă o piesă de teatru cu ocazia întoarcerii lui Leon, fratele ei, de la oraş. Deşi extrem de tânără, Briony pare încă din primele pagini că va fi o viitoare dramaturgă. Pasiunea ei pentru scris se manifestă în orice ocazie şi toate gândurile îi sunt îndreptate către dezvoltarea propriului stil, ceea ce o face să pară mereu sigură pe sine, însă micile obsesii - nevoia unei ordini a lucrurilor, înstrăinarea neintenţionată a părinţilor care o fac să caute afecţiune în sora mai mare - ne dezvăluie în mod treptat adevărata imagine a lui Briony, şi anume o tânără nesigură.

În acest timp, Cecilia Tallis - sora mai mare cu zece ani a lui Briony - are de înfruntat proprii demoni. Revenită de la facultate într-o casă a carei principală caracteristică este lipsa oricărui eveniment, coordonată cu o prezenţa fadă a părinţilor, dezordonata şi oarecum impulsiva Cecilia descoperă şi îşi canalizează atenţia pe tensiunile nou apărute între ea şi Robbie Turner. Robbie este fiul uneia dintre menajere, un tânăr cu mult potenţial care este sprijinit financiar de familia Tallis în perioada facultăţii.

McEwan dezvoltă acest început de roman ca un dramaturg - scena, personajele şi relaţiile dintre ele. Semne şi simboluri care apar la tot pasul. Câteva accidente, cum ar fi spargerea mânerului unei vaze atunci când este atinsă de Robbie şi Cecilia. Tensiunea între cei doi, care se simte în aer laolaltă cu căldura verii. Mai importante pentru firul narativ sunt acele scene care, văzute din perspective diferite, lasă un mare gol pentru interpretare (şi imaginaţia activă a lui Briony). O scăpare evidentă. Robbie compune două scrisori către Cecilia, dar o trimite pe cea greşită. Toate acestea prevăd o desfăşurare dramatică pentru seara în familie dedicată întoarcerii lui Leon. Perspectiva lui Briony este punctul cel mai important pentru evenimentele care au loc. Motivele sunt clare: simţul dreptăţii şi a siguranţei de sine în înţelegerea semnelor o determină pe Briony să facă o alegere dramatică, deşi răul fusese săvârşit de către altcineva. În acelaşi timp, deasupra întregii poveşti pluteşte sentimentul de inevitabilitate: toate detaliile duc către aceeaşi greşeală.

Această greşeală se dovedeşte a schimba fundamental două vieţi, una dintre ele extrem de apropiată de Briony. O dramă ce se dezvoltă destul de încet şi îşi atinge apogeul la mijlocul romanului.
La mijlocul romanului?
Aici surprinde McEwan, fiindcă o dată cu răul făcut de Briony se termină doar prima parte a cărţii.

Adevărata desfăşurare a evenimentelor cauzate de acest fapt are loc în anii ce urmează.
A doua parte a romanului are loc în Franţa, cinci ani mai târziu, unde în centrul evenimentelor se află Robbie. Schimbarea decorului este aproape la fel de dramatică. În locul atmosferei din Anglia, McEwan ne pune în faţă o imagine extrem de dură a războiului: Robbie Turner este acum soldat britanic şi prins în retragerea din faţa armatelor germane. Ce s-a petrecut în ultimii ani aflăm în drumul lui Robbie către Dunkerque.

A treia parte a romanului ne aduce în Londra, unde Briony (acum în vârstă de 18 ani) lucrează ca soră medicală - aceeaşi meserie pe care o alege Cecilia în locul finalizării studiilor după întâmplarea din vara anului 1935. Deşi continuă să scrie, Briony începe să realizeze implicaţiile faptei sale abia în ultimii ani. Imaginile din spital sunt un ecou al imaginilor de pe front, nu mai puţin cutremurătoare. Viaţa ca soră medicală pare o ispăşire pentru ce a făcut Briony, însă lucrurile nu se termină aici.

Cu toate că ne este prezentat un final posibil pentru dramele celor trei personaje principale implicate în poveste, McEwan foloseşte şi această ocazie pentru a demonstra că destinul unui personaj nu se termină o dată cu sfârşitul paginilor din care face parte. Concluzia este extrem de simplă. Autorul decide ce se întâmplă.

O altă concluzie pe care McEwan o pune foarte frumos în scenă este motivul pentru care scriitorii creează literatură - ficţiunea nu oferă răspunsuri certe.

Filmul despre care am pomenit în prima parte a recenziei este o excepţie la regula generală care spune că filmele inspirate din cărţi nu se pot ridica la nivelul lor. Scenariul este bine adaptat şi fidel romanului, şi, deşi este imposibil să pui in scenă toate trăirile interioare prezentate pe hârtie, actorii fac o treabă excelentă: Keira Knightley este poate cea mai bună alegere pentru rolul Ceciliei, James McAvoy este un actor de mare perspectivă, iar Saoirse Ronan a fost nominalizată la Oscar pentru rolul lui Briony.

Scrisă de Alin Gogan

Citeste cele 11 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. kiki spune:

    Am citit ” Durabila iubire” de autor si recunosc ca-mi luasem asa avant s-o citesc pt ca tot auzisem pe la targuri de carte si prin reviste de autor dar nu pot spune ca m-a prins prea tare … o poveste foarte bine scrisa, un titlu atragator dar o carte fara prea mare profunzime… Ok , stiu ca nu-i aici recenzia potrivita , dar ma tem sa nu fie McEwan dintre acei scriitori prea mult si prea des mediatizati si doritori prea tare sa fie repede ecranizati… daca-mi amintesc nici filmul n-a prea fost “oscarizat” sigur nu acesta-i un indiciu pentru o carte buna…

    raspunde

  2. iulia spune:

    am vazut filmul si apoi am citit cartea….cred ca, cartea mi-a placut mai mult poate si din cauza ca apreciez in general mai mult cartile decat filmele:)
    nu-i o carte foarte comerciala si poate de aici retinerile unora, filmul e mai usor de urmarit si mai ushurel…mai bine cititi cartea , McEwan scrie pe intelesul tuturor dar nu pentru totzi:d

    raspunde

  3. kiki spune:

    nu intru in polemica cu nimeni pe tema asta respect orice, oricum se citeste… ,dar eu tocmai asta spuneam ca-i cam usurel… ok, am sa citesc si ” Ispasire” sa vedem, poate m-am iselat…

    raspunde

  4. meropi spune:

    Asa ma bucur ca am citit cartea candva in mai anul trecut. Am asteptat toata vara cu sufletul la gura filmul, ca pana la urma sa-mi dau seama ca a facut un mare deserviciu cartii. Kiera Knightley mi s-a parut ca si-a “urlat” toate replicile indiferent de ipostaza si a fost complet inexpresiva. McAvoy (de care mi-a fost drag in alte roluri) nu se potrivea deloc descrierii personajului, iar cuplul in ansamblu nu avea nici un pic de “chemistry”. Prima parte a fost compusa foarte ingrijit, iar pe urma au dat-o in peisaje melodramatice, parca scoase din Titanic. Imi pare rau mai ales pentru ca foarte multi vor judeca de acum incolo, cartea prin prisma filmului si e pacat.

    raspunde

  5. candid spune:

    Mi-a placut filmul, nu foarte tare, dar mi-a placut. Si cred asa cum spui tu, Aline, si anume ca un film nu poate subliniea toate trairile pe care ti le furnizeaza cartea in sine.

    raspunde

  6. Pingback: Atonement « Enjoy the Silence

  7. Pingback: Pe plaja Chesil | bookblog.ro

  8. insomnia spune:

    vorbiti prostii….. filmul a fost nominalizat la Oscar anul acesta si a pierdut, surprinzator pt mine, in fata peliculei fratilor Coen “No country for old men”. Iar Keira Knightley face cel mai bun rol al ei de pana acum.

    raspunde

  9. Mocanu spune:

    Intru totul de acord cu ce a zis meropi , dar gandestete ca un film fie ca e facut dupa carti trebuie facut sa intleaga toata lumea si sa fie placut ochiului chiar daca nu respecta intru totul continutul cartii.Eu am citit Stapanul Inelelor si mi s-a parut mult mai interesant decat capodopera de film.So tot cartea este de “baza”.

    raspunde

  10. Mocianu Ion spune:

    Da ai dreptat “insomnia” foarte bun filmul sincer ambele filme : no country for old man cat si atonement sunt 2 filme geniale http://www.imdb.com/title/tt0783233/

    raspunde

  11. Pingback: Atonement | bookblog.ro

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro