bookblog.ro

---
...

Circul nostru vă prezintă:

Scris de • 3 June 2007 • in categoria Lit. contemporana

Autor: Lucian Dan Teodorovici
Rating: Lucian Dan Teodorovici - Circul nostru vă prezintă: rating - recenzii carti

Lucian Dan Teodorovici - Circul nostru vă prezintă: - recenzie cartiDe obicei, nu citesc prefeţele cărţilor. Pentru că e clar din start că o să laude cartea pe toate părţile şi o să-i caute cu lumânarea sclipiri de geniu, exprimând banalităţi într-un limbaj cât mai pompos.

De data asta am citit prefaţa înaintea cărţii. Îi face un mare deserviciu - în loc să se rezume la trasarea contextului, creează o serie de aşteptări şi preconcepţii. În literatura contemporană, orice astfel de comentariu (inclus în carte, deci într-un cadru "oficial") îmi pare dăunător.

Lăsaţi-i, dom"™-le, in pace!

Pentru că, dacă sunt într-adevăr "noul val" sau "tinerii furioşi", trebuie să fie mai întâi înjuraţi şi mai apoi apreciaţi. Şi asta nicidecum în debutul cărţii.

Şi se pare că e vorba chiar de o nouă generaţie de scriitori ieşeni, din care şi Teodorovici face parte. Au scos o antologie de texte numită "Ozone friendly", apoi au început să publice volume proprii cu ajutorul Polirom. Că o editură importantă a decis să sprijine tinerii scriitori e - incontestabil - foarte bine. Despre valoarea cărţilor acestora rămâne de discutat.

"Lumea întreagă e un circ, iară noi artiştii săi..."

Într-adevăr, în Circul nostru vă prezintă: personajele sunt ca nişte actori de circ. Sau, cel puţin, decupaţi din paradigme diferite. Jumătate ciudaţi, jumătate clişee.

Personajul principal e un sinucigaş în serie. Se caţără în fiecare zi pe pervaz, în chiloţi, şi aşteaptă "impulsul sinucigaş". Impulsul nu vine. Vin doar înjurături de la vecini şi trecători, fapt care nu poate decât să-l bucure, pentru că principala lui grijă e să scape de plictiseală. Dar nu se rezumă aici, caută mereu motivaţii cât mai nobile în numele cărora să se omoare, dar şi metode inovatoare prin care să o facă. Strânge bani şi umple o găleată cu whiski, dar o varsă din greşeală înainte să apuce s-o bea - nu reuşeşte nici măcar să se sinucidă.

"Mare atracţie!
Circul nostru vă prezintă un caz unic:
Omul-pasăre!
O zi zboară, o zi nu zboară.
Azi nu zboară!"

Personajul secundar e pasionat şi el de sinucidere. Locuieşte într-un depou de locomotive şi se spânzură de o grindă când ştie că va trece cineva pe lângă el să-l salveze. Seamănă cu cel din Sufocare, însă acela face asta pentru bani, distracţie şi - paradoxal - pentru a ajuta oamenii. Omul cu bretele portocalii nu ştie ce vrea. Probabil se plictiseşte.
Plictiseala pare a fi, de altfel, motorul tuturor evenimentelor şi asta se reflectă în stilul ales de Teodorovici. Se vrea blazat, spontan, dar rezultatul e ceva simplist, peste care trânteşte exprimări preţioase. Asta face textul destul de greu de urmărit, deşi povestea e relativ simplă. Şi e păcat, pentru că, pe alocuri, e foarte bun.

Azi nu zboară!

O recenzie de: Vlad Ursulean

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. l.d. teodorovici spune:

    Domnule Vlad Ursulean, cineva mi-a semnalat recenzia dvs. si am citit-o. In viata mea n-am comentat o recenzie la vreo carte pe care am scris-o. Si nu credeam c-am s-o fac – tine de bunul simt al autorului sa-si vada de treaba si sa nu intre in polemici stirnite de vreo recenzie. Totusi, azi sint nevoit sa va fac doar citeva mici observatii. Totul porneste de la una pe care o consider relativ importanta: ar fi bine sa cititi si cartea inainte de a o recenza. De exemplu, daca mi-ati fi citit “Circul”, ati fi aflat ca personajul meu central NU CAUTA “motivatii cit mai nobile” pentru sinucidere, si NU CAUTA “metode inovatoare”. El are o singura motivatie si o singura metoda. Alte personaje cauta… De asemenea, daca mi-ati fi citit cartea, ati fi aflat ca NU PROTAGONISTUL, cum afirmati, vrea sa se sinucida bind whisky, ci cu totul alt personaj (e o scena lunga si lamuritoare, ma mir ca nu v-a cazut din greseala privirea asupra ei). In continuare, va spun ca, daca ati fi citit cartea, ati fi observat (poate) ca plictiseala n-are nici o legatura cu mobilul real. Nu e o carte despre plictiseala. Si as mai avea multe de spus, inclusiv referitor la stilul pretios si la simplism, care tin de profilul personajelor, nu de al autorului, dar, sincer, as deveni abia acum plictisitor, explicindu-ma. Oricum, va multumesc pentru interes, chiar daca nu l-ati dus pina la capat. Si recunosc ca mi-a placut sintagma “sinucigas in serie”…

    raspunde

  2. Andrei Rosca spune:

    Domnule Teodorovici, multumim pentru interventie :)

    raspunde

  3. Vlad spune:

    Mulţumesc pentru observaţii. Cartea am citit-o dar, se pare, nu cu destulă atenţie.

    Referitor la stil şi la “despre ce” e cartea, nu mă refeream la intenţia autorului, ci la imaginea (care poate să nu aibă nici o legătură cu intenţia) pe care cititorul şi-o formează.

    raspunde

  4. l.d. teodorovici spune:

    @Andrei Rosca
    Pai, de ce sa-mi multumiti? Eu va multumesc pentru interes…

    @Vlad
    N-am vrut sa par prea incruntat in aprecierile mele. Ma gindesc ca, pina la urma, daca n-ati citit-o cu “destula atentia”, e si vina mea – n-oi fi scris o carte suficient de interesanta ca sa provoace aceasta atentie… In fine, sper macar sa va fi deschis interesul si sa va placa, in momentul in care apare, urmatoarea mea carte. (Bun, intre timp a aparut si romanul “Cu putin timp inaintea coboririi extraterestrilor printre noi” – nu stiu daca ati apucat sa-l cititi: fara grija, nu e un roman SF)

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro