bookblog.ro

Fabrica de lipici
---

Colectionarul

Scris de • 29 May 2007 • in categoria Lit. contemporana

Autor: John Fowles
Rating: John Fowles - Colectionarul rating - recenzii carti

John Fowles - Colectionarul - recenzie cartiMa aflu inca o data in fata unei carti despre care a scris in prealabil Ana Maria si voi incerca, asa cum am mai facut de cateva ori, sa aduc unele lucruri in plus fata de ideile prezentate in recenzia ei.

In primul rand, firul narativ se aseamana mai degraba unei nuvele decat unui roman, fiind unul simplu si direct: Frederick o rapeste pe Miranda, o tanara de care este indragostit, in incercarea de a-i arata acesteia sentimentele sale (intr-un mod cel putin bizar, la prima vedere). Lectura este destul de usoara, destul de captivanta la un moment dat, cu toate ca are si minusurile sale.

Cartea reia, pe rand, perspectivele celor doua personaje asupra aceluiasi flux, ambele scrise sub forma de jurnal, insa foarte diferite unul de celalalt. In acest fel, autorul permite o perspectiva deschisa pentru cititor, care are posibilitatea de a judeca liber situatiile create.

In ceea ce priveste pe cei doi protagonisti, in primul rand este evident faptul ca Fred este un personaj inadaptabil social in cel mai serios mod cu putinta (spre deosebire de analizele pentru bacalaureat de genul Stefan Gheorghidiu este tipul intelectualului lucid, inadaptat social, traieste drama incertitudinii etc). Faptul ca acesta castiga o suma mare la loto ar trebui sa ii risipeasca intr-o oarecare masura frustrarile sociale, in schimb el vede acest lucru doar ca pe o posibilitate de a o aduce pe Mianda in lumea sa.

De cealalta parte, Miranda este in multe privinte un personaj mult mai psihologic, prin modul in care reuseste sa analizeze trairile interioare ale lui Fred, in situatia in care se afla sechestrata de acesta. Analiza reflexiva pe care Miranda o realizeaza in jurnalul sau, raportand aspiratiile proprii, ceea ce isi doreste de la viata si relatia pe care o avea cu G.P., un pictor mult mai in varsta, o pun in topul celor mai bine reliefate personaje feminine (din punct de vedere psihologic) din cartile pe care le-am citit pana la data scrierii acestei recenzii.

Fowles reuseste in mod exemplar sa capteze vocea interioara a personajului feminin, lucru pe care, paradoxal poate, nu l-a reusit atat de bine cu cel masculin. Fred nu reuseste sa se cunoasca pe sine nici in situatia in care este pus sa se confrunte cu propriile dorinte.

Finalul este oarecum de asteptat, Fred demonstrand faptul ca este ceea ce si-a ales in mod inconstient prin pasiunea pentru fluturi, si anume un colectionar.

Dintr-un anumit punct de vedere, subiectul ar putea fi vazut ca o alegorie, din perspectiva psihanalizei unei posibile relatii irealizabile, intre indragostitul incurabil (dus aici pana la extrem) si barbatul mult mai in varsta, aparent dezinteresat, care nu poate sa-si arate dragostea pentru simplul motiv ca ea nu exista.

O concluzie?
"(") O calitate pe care femeile o au arareori. Ma refer la faptul ca majoritatea femeilor vor sa se priceapa bine la ceva, au acest gen de fixatie si prin asta inteleg indemanare, perspicacitate, bun gust si mai stiu eu ce. Nu pot sa inteleaga niciodata ca daca cineva are dorinta de a merge pana la limitele extreme ale propriei sale persoane, atunci forma efectiva pe care o capata arta sa isi pierde importanta. (") E ca si vocea. Te obisnuiesti cu vocea ta si o folosesti pentru ca nu ai alta. Ce conteaza cu adevarat e ce spui."

O recenzie de: Alin Gogan





Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Mihnea spune:

    29 May 2007 | 2:05 pm

    Citate din “The Collector” (“Colectionarul”) de John Fowles:

    “When you draw something it lives and when you photograph it it dies.”
    “You paint with your whole being. First you learn that. The rest is luck.”
    “But forgetting’s not something you do, it happens to you.”
    “You can’t buy happiness.”
    “I hate the uneducated and the ignorant. I hate the pompous and the phoney. I hate the jelous and the resentful. I hate the crabbed and the mean and the petty. I hate all ordinary little people who aren’t ashamed of being dull and little.”
    “What you do blurs over what you did before.”
    “We all want things we can’t have.”
    “The only thing that really matters is feeling and living what you believe – so long as it’s something more than belief in your own comfort.”
    “I love honesty and freedom and giving. I love making, I love doing, I love being to the full, I love everything which is not sitting and watching and copying and dead at heart.”
    “… love is something that comes in different clothes…”
    “Men are a joke.”
    “Why should people have money if they don’t know how to use it?”
    “Bodies beat minds.”
    “Parents always misunderstand their children.”
    “I think we’re just insects. We live a bit and then die and that’s the lot. There’s no mercy in things. There’s not even a Great Beyond. There’s nothing.”
    “Power corrupts, a teacher I had always said. And Money is Power.”
    “But praying makes things easier.”
    “That if you get to the heart of things you Finnd sadness for ever and ever, everywhere; but a beautiful silver sadness, like a Christ face.”
    “Words are so crude, so terribly primitive compared to drawing, painting, sculpture.”
    “It’s the very opposite of drawing. You draw a line and you know at once whether it’s a good or a bad line. But you write a line and it seems true and then you read it again later.”

    raspunde

  2. Alin spune:

    29 May 2007 | 4:22 pm

    eh, ai avut ocazia sa o citesti direct in engleza

    good on ya, mate

    raspunde

  3. Spadez spune:

    29 May 2007 | 5:41 pm

    un “must-read” :D

    raspunde

  4. kiki spune:

    21 February 2008 | 4:10 pm

    Cand am citit “Tacerea mieilor” m-am gandit si la cartea asta… Sunt doua carti care mi-au creat ceva atacuri de panica… nu , nu sunt carti horror , dar sunt atat de bine scrise… sigur, nu compar ” Colectionarul” cu “Tacerea mielior” , nu-l prea compar pe fowles cam cu nimeni si in general nu-i compar pe autori intre ei. La finalul acestei carti nu stiam pe cine sa compatimesc mai mult de cine sa-mi fie mai mare mila. tot la finalul cartii m-am gandit ca singuratatea poate fi periculoasa. O carte foarte buna.

    raspunde

  5. Pingback: CONCURS - 200 ron | bookblog.ro

  6. adriana spune:

    13 January 2009 | 2:02 pm

    In mod cert este una dintre cartile care m-a marcat profund si care m-a facut sa-mi dau seama ca fiinta umana poate ascunde lucruri nebanuite si mai multe decat surprinzatoare. Mi se pare fascinant modul in care Fowles reuseste sa redea trairile unui om chinuit sufleteste si inferior atat din punct de vedere social cat si intelectual. Putine carti reusesc sa ma impresioneze asa cum a facut-o aceasta carte, care in mod ironic poate, desi este cartea de debut a autorului, consider ca este cu mult superioara mai mult aclamatei Iubita locotenentului francez. Mai recomand celor dornici de citit carti bine scrise si care in mod cert nu bat campii cu privire la conditia omului in societate Enigma Otiliei de George Calinescu(pe care eu il consider un fel de Fowles al Romaniei care din pacate nu a beneficiat de o recunoastere internationala), Ciuleandra de Rebreanu, Mandrie si Prejudecata si nu in ultimul, De veghe in lanul de secara. Enjoy the reading!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro