bookblog.ro

---

De veghe in lanul de secara

Scris de • 15 April 2006 • in categoria Lit. contemporana

Autor: J.D. Salinger
Rating: de veghe in lanul de secara recenzie salinger
[Cumpără cartea]

J D Salinger De veghe in lanul de secaraDespre De veghe in lanul de secara nici nu stii ce sa spui mai intai. Ar putea fi din cauza ca este un roman modernist, genul acela de roman la finalul caruia primele cuvinte care iti vin pe buze sunt ,,dar stai putin..."

The Catcher in the Rye, asa cum a iesit de sub stiloul controversatului autor J.D. Salinger, este un roman despre viata, un ,,bildungsroman", in termeni specifici. Este o naratiune la persoana I, in care vocea este chiar cea a protagonistului, Holden Caulfield, care specifica la inceputul romanului faptul ca se afla intr-un spital de boli mintale unde urmeaza un tratament. Este astfel anticipat cursul evenimentelor ce urmeaza a fi prezentate, evenimente care ar trebui sa lamureasca cititorul asupra motivului pentru care naratorul se afla in acel loc.

Din amintirile pe care Holden incepe sa le astearna pe hartie reiese ca a fost un copil problematic; in momentul in care incepe povestirea, deja a fost exmatriculat din trei scoli, la care se adauga a patra, un alt mediu in care nu a reusit sa se integreze. Este un baiat speriat de faptul ca se maturizeaza, prins intre lumea inocenta a copilariei si cea corupta a adultilor, care alege ca forma de protectie izolarea.

Unul din motivele pentru care cartea de fata a pricinuit atatea polemici este acela ca vorbeste deschis despre sex. Holden este aproape obsedat de acest aspect, are la activ cateva relatii esuate si pe parcursul povestirii nu este in stare sa duca la bun sfarsit o relatie sexuala nici macar cu o prostituata. Aceste esecuri ii influenteaza si relatiile cu celelalte persoane din jurul sau, cu care nu reuseste sa comunice si cu care nu stie cum sa se poarte; de remarcat este intrebarea pe care o pune soferilor de taxi din New York, si anume ce se intampla cu ratele din laguna din Central Park atunci cand ingheata apa. Imposibilitatea de a socializa il pune astfel pe Holden in fata unei alegeri: siguranta lumii simple a copilariei sau problemele ce trebuie infruntate in lumea complicata a adultilor?

Singura persoana pe care o iubeste si cu care are o relatie...normala este sora sa, Phoebe; ea este cea careia ii dezvaluie fantezia sa, si anume aceea de a fi ,,the catcher in the rye", adica o persoana care supravegheaza copii care sunt gata sa cada de pe un deal, si la nevoie ii prinde pe acestia, o imagine pe care protagonistul o retinuse partial gresit dintr-o poezie.

Cenzurat, interzis, criticat, admirat; nu poti povesti un astfel de roman. Trebuie sa il citesti si sa patrunzi in mintea personajului principal; pe Holden poti sa il indragesti sau dimpotriva, sa il condamni, dar ar trebui sa ii intelegi alegerea si, pe deasupra, sa intuiesti consecintele lasate nepovestite.

O recenzie de: Raluca Alexe





Citeste cele 53 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Anca spune:

    Buna, Raluca!
    “De veghe in lanul de secara” este genul de carte la sfarsitul careia te gandesti: “Adica….stai putin….asta e tot???Mai e o parte de care eu nu stiu??? ” Eu am avut senzatia ca am citit o carte fara final…

    raspunde

    • lorena spune:

      eu cred ca fiecare are cate o parrere despre aceasta carte dar trebuie sa ne gandim ca , in ziua de azi cand nu citeste nimeni, aceasta carte poate trezi interesul pentru tinerii si plictisitii cititori

      raspunde

  2. diana spune:

    In legatura cu romanul “De veghe in lanul de secara”, auzisem din diverse surse ca merita citit, iar dupa articolul din acest blog am realizat ca este exact genul de carte care imi trezeste interesul. Chiar m-a impresionat prezentarea facuta si ti-as fi foarte recunoscatoare daca ai reusi sa-mi faci rost de aceasta carte. Multumesc anticipat :)

    raspunde

  3. Raluca spune:

    Pentru Anca (cu scuze pentru intarziere ): Ce face modernismul asta din cititor, nu :) ? Din cate inteleg din comment-ul tau, si tu ti-ai pus aceeasi intrebare ca si mine; frumusetea este ca, intr-o anumita masura, tu decizi ce se intampla cu personajul, eventual ajutata de niste indicii ale autorului. E chiar atat de rea o carte fara final? :)

    Pentru Diana: Eu am imprumutat cartea pentru a o citi. Am sa incerc totusi sa fac rost de ea, desi nu iti pot promite nimic. Te anunt imediat ce rezolv ceva. :)
    A! Multumesc pentru incredere :)

    raspunde

  4. Anca spune:

    Nu e rau sa citesti o carte fara final. Numai ca eu am avut un sentiment de dezamagire. Am citit cartea pentru ca era “Vestita carte:De veghe in lanul de secara” si trebuie sa recunosc ca am fost putin dezamagita…

    raspunde

  5. Andrei Rosca spune:

    Tibim, am sa las linkul fiindca este cat de cat on-topic. Dar am sa te rog sa nu exagerezi cu commenturi de acest gen.

    raspunde

  6. stan gabriel spune:

    am citit cartea si am ramas cu o singura concluzie: nu are nici o valoare culturala si nici caracteristicile unui bildungs roman; totul este inconjurat numai de pasivitate si singuratate; nu este un roman placut :)

    raspunde

  7. Ionuca spune:

    Nici mie nu mi-a placut cartea. Modul in care se exprima personajul era foarte “a la badea Gheorghe”, iar stilul lui de viata nu m-a atras de nici o culoare. Desi multa lume are doar laude la adresa acestei carti, sunt convinsa ca nu as recomanda cartea asta nimanui.

    raspunde

  8. gabriela spune:

    Eu abia ieri am cumparat cartea si am citit pe nerasuflate aseara 90 de pagini.ce pot sa spun, personal imi place pana acum.mi se pare plina de umor si nu regret ca am cumparat-o…abia astept sa vad cum se termina…:))))

    raspunde

  9. Jen spune:

    Am recitit-o si eu de curand si mi-a placut foarte mult. Modul de exprimare ‘a la badea Gheorghe’ se potriveste foarte bine pentru ce incearca autorul sa transmita. Mie mi-a placut sa vad cum Holden, chiar daca are un vocabular relativ sarac, scoate niste idei din el… Nu m-am identificat cu el, dar cartea mi-a lasat un sentiment destul de ciudat… m-am gandit la ea mai mult decat ma gandesc la altele dupa ce le termin.

    raspunde

  10. Ana spune:

    Eu am imprumutat cartea de la biblioteca unde surprinzator am gasit-o ( o biblioteca mica si saraca intr-un oras mic si sarac :D ) Aveam un fragment intr-o culegere de texte pt cls a 7a parca. asa ca am cautat-o si am gasit-o. Nici eu nu ma identific cu Holden insa m-a uimit ‘adolescentul problematic’. Eu una as recomanda-o tuturor :) E o carte care merita citita :P

    raspunde

  11. tavita spune:

    cred ca daca ar citi Holden recenzia asta nu i/ar trece prin cap ca e vorba de el. si daca a/i incerca sa/l convingi ar voma sau ar rade. este una dintre putinele persoane lucide. nu el are probleme cu comunicarea si nu se izoleaza, refuza sa traiasca in clisee si ipocrizie. nu e obsedat sexual! e un om minunat>trebuie sa iubeasca pentru a ajunge la o relatie sexuala…cumplit, nu/i asa?!!?
    pacat de discursul tau rafinat.
    sunt absolut revoltata si dezamagita.citeste dez…amagita>nu voi mai cauta recenzii! as risca sa ratez una dintre cele mai bune carti care se scriu…, daca Holden e doar obsedat, imatur, nebun… stii, intr-o lume de nebuni, cel sanatos e dus la ospiciu.

    raspunde

  12. dhany spune:

    cate pagini are cartea?

    raspunde

  13. Oana spune:

    Sunt de acord cu tavita. Eu am citit cartea in engleza si cred cu tarie ca fara limbajul acesta pe care unii il considera nelalocul lui nu ar mai avea acelasi farmec. La unele fragmente chiar am ras, si mi se pare si mie ca Holden e foarte lucid si reuseste sa vada multe lucruri pentru un adolescent, iar modul in care le expune e de remarcat. Nu pot vedea in el un obsedat, din nici un punct de vedere. Mai degraba i-as gasi multe calitati.
    Cartea de fata nu e una din preferatele mele, dar merita sa fie citita.

    P.S.: Are aproape 200 pagini. (Penguin Books)

    raspunde

  14. Dan spune:

    Am inceput sa citesc cartea cu un enorm entuziasm, si chiar credeam ca o sa-mi placa foarte mult. Vreo douazeci de pagini am citit din el, si deja limbajul ma calca pe nervi.

    Pur si simplu nu pot digera traducerea lui Cristian Ionescu, care ii creeaza lui Holden imaginea de “cocalar” (imi lipseste un adjectiv mai potrivit). “Panarama”, “frate”, “nasol”… expresii care le asociez instinctiv cu o anumita clasa sociala. Poate din cauza ca sunt din Ardeal si formularile astea sunt rar intalnite in “mainstream”. Dar raman pe ideea ca limbajul “liber” englezesc folosit in carte nu isi are echivalentul romanesc in limbajul de “ghetou” de la noi.

    Un exemplu concret: “you wondered what the heck he was still living for” este tradus “ajungeai sa te intrebi pentru ce pana mea mai traieste”.

    Nu sunt puritan, ba chiar din contra (Bukowski este unul din autorii mei preferati :) ), dar ma irita la culme frate ce expresii baga gagiu’.

    In orice caz, am zis ca ar fi nedrept sa nu-i acord o sansa cartii, dar am hotarat sa o citesc in engleza.

    P.S.: Editia actuala e o “noua traducere pentru tinerii de astazi”, spune site-ul Polirom. Am facut rost de varianta online a primei editii, si, citind cateva fragmente, am ajuns la concluzia ca e o traducere superioara, mult mai apropiata de tonul versiunii in engleza, lucru care face din editia noua un exercitiu in teribilism.

    raspunde

  15. Raluca spune:

    Tavita si Oana, cred ca ati inteles cateva lucruri gresit.
    In primul rand, dupa cum se poate vedea si din cele 4 stele acordate ca rating, mie mi-a placut cartea, deci nu aveam nici un motiv sa il “denigrez” pe Holden; in al doilea rand, nu am spus ca ar fi un “obsedat sexual” ci ca este “aproape obsedat de acest aspect” in sensul ca revine de multe ori asupra problemei- nu intelegeti mai mult decat am scris.
    In al doilea rand, din moment ce este singur, eu inteleg ca se izoleaza, indiferent din ce motiv alege sa faca asta, si indiferent cata dreptate ar avea- am si mentionat ca este prins intre doua lumi.
    Deci sa vedem: nu am spus ca este obsedat (nu in felul in care ai inteles tu, tavita), nu am spus ca este imatur (cum am demonstrat putin mai sus); nu am spus nici ca este nebun- am mentionat ca se afla intr-un spital de boli mintale, si sunt convinsa ca nu ma insel :) ceea ce nu inseamna neaparat ca ar trebui sa fie acolo- de obicei neintelesii ajung in astfel de situatii.
    Prin urmare, nu mai incercati sa o luati inaintea cuvintelor…
    Si tavita, multumesc pentru complimentul referitor la stilul meu. :)

    raspunde

  16. lily spune:

    datii si mie va rogggggggggg………un raspuns la urmatoarea intrebare: ce sa scriu la eseul H.Caufield intre ratiune si morala? aiurea da nam nici o idee.. pls dati idei…

    raspunde

  17. alexandra spune:

    Stie cineva de unde pot sa comand cartea in engleza? Am increcat de pe Amazon.com, dar nu o livreaza in Romania.

    raspunde

  18. Strider spune:

    Incearca pe la Carturesti sau la Sala Dales (Libraria NOI)… Au destul de multe carti in engleza.

    raspunde

  19. alexandra spune:

    Merci de indicatie.Sper sa gasesc.

    raspunde

  20. Bee spune:

    Daca mai e cineva pe-aici… Cartea mi s-a parut fantastica. Am citit-o dintr-o suflare. Pe Holden il consider nebun, dar un nebun frumos, nu unul care trebuie internat intr-un spital de boli mintale. M-a marcat secventa in care i se pare ca nu va mai ajunge pe partea cealalta a strazii , mi s-a intamplat si mie ceva asemanator. Poate eu sunt cea care trebuie sa primeasca tratamentul din final. :) Dan, spuneai ca ai gasit varianta online a primei traduceri. Mi-o poti trimite si mie, sau imi poti da adresa? Merci. Extraordinar articolul :) Felicitari.

    raspunde

  21. Cristian spune:

    Si eu vreau cartea in engleza , daca o gaseste cineva sa imi spuna si mie va rog frumos.

    raspunde

  22. moshey spune:

    salut am citit si eu cartea si mi s-a parut fantastica..la inceput poate nu am citit chiar cu atentie caci nu se specifica cu exactitate faptul ca e internat la un spital de boli mintale…totul e o deductie asa ca esti liber sa iti drumul imaginatie.atata tot ca la sfarsit se pomeneste de un psihanalist..poate abia la sfarsit poti spune ca are probleme grave.

    raspunde

  23. aida spune:

    a gasit cineva varianta in engleza?
    as vea si eu sa o citesc…:-) multumesc anticipat!

    raspunde

  24. Pingback: De veghe in lanul de secara | bookblog.ro

  25. Radu spune:

    Ca sa simpatizezi sau sa detesti personajul trebuie sa intelegi motivul cheie al cartii, “the catcher in the rye”. La inceput afli ca, copiii fredonau versul dintr-un cantec…”if a body catch a body in the rye”, apoi Holden vede o scena cu un baiat ce fredona melodia in timp ce mergea pe marginea soselei, si in final face confuzia…if somene catch a body in the rye. Ii spune sorei sale mai mici Phoebe in cele mai critice momente de tensiune si sinceritate ca ar vrea sa fie acel “prinzator” al micutilor inocenti, din jocul lor copilaresc cand dintr-o data se casca in fata lor o prapastie ameinitandu-i sa-i “inghita”…De fapt e un vis freudian: cei mici in primii ani de copilarie au cea mai frumoasa parte a vietii lor, treaba lor e sa se joace, sa traiasca ca intr-un basm. La un moment dat, pe nestiute filmul se rupe si te trezesti intr-o lume care iti inoculeaza “valori” ca raul si binele, sa fi materialist, sa calci peste cadavre daca vrei sa ajungi sus, sa nu mai ai incredere in nimeni, este acea prapastie care se deschide in viata tuturor si pe nesimtite face ruptura dintre copilarie si maturitate. Nimeni nu vede cum dintr-un copil dragutz care te minunai de fluturi, flori si viata ajungi un baiat de cartier fumand 2 pachete pe zi, injurand de mama focului si neavand incredere in nimeni. Holden e un inadaptat social pentru ca a vazut prapastia vietii ji nu vrea sa ajunga in fundul ei. Pentru ca vrea sa ii salveze si pe altii de la “maturitate”, asta il face un erou. Chiar un erou tragic. E cam acelasi motiv din “Tacerea Mieilor”, care o face pe Claris sa-si faca un scop in viata, devenind politista sa salveze vietile oamenilor, asa cum socata fiind de mica, dorea sa salveze vietile mieilor. Replica de final al filmuli “Claris, au inceput mieii sa taca ?” marcheaza oarecum compromisul pe care omul matur il face cu principile sale de viata. Pentru Holden, un tanar de o intransigenta rara, nu exista loc de compromis. Si asta il face un erou, chiar daca pierde lupta cu viata.

    PS: vorba lui Cosbuc “Oricare-ar fi sfarsitul luptei
    Sa stai luptand caci esti dator
    …..
    E tragedie-naltatoare
    cand biruiti ostenii mor
    dar sunt eroi de epopee cand
    bratul li-e biruitor”

    raspunde

  26. cristina claudia spune:

    Holden e doar un simplu adolscent aflat intr-o faza de tranzitie , a carui imposibilitate de comunicare cu ceilalti il duce la o profunda depresie,fenomen foarte des intalnit astazi in randul adolescentilor nostri..ceea ce il face pe Holden un personj atat de special si complex este profunzimea cu care el analizeaza pana la cel mai mic detaliu aspectele vietii..are capaciatatea de a vedea acele detalii aparent nesemnificative ..fiind intr-o perioada de tranzitie el nu are deocamdata formata o individualitate,un “eu” solid..un sistem clar de referinta la care sa se raporteze…se pierde in propriile contradictii ..trece cu repeziciunde de la iubire la ura..de la placere la scarba…de la pozitiv la negativ.Limbajul pe care Salinger il atribuie personajului este unul genial..valoare cartii este data tocmai de acest mod ,neigrijit infatil,vulgar,aparent superficial si lipsit de substanta cu care sunt tratate probleme esentiale ale exitentei…Holden este de fapt un ‘copil-filozof “necioplit,inocent..inca neinitiat in tainele vietii.Este in plina tranzitie ,constientizeaza,are deja formata o viziune asupra vietii si lumii dar se afla in incapacitatea de a-si alege propriul drum,nici macar el nu isi poate explica uneori faptele si gandurile…el sfarseste prin a ramane un neinteles..in fata tuturor celor care, indiferent de varsta privesc cu superificialitate lumea,in fata celor lipsiti de profunzime ,in fata celor care prefera sa se conformeze..sa se uniformizeze..E doar un personaj neinteles..ca fiecare dintre noi…Selinger ne prezinta cateva aspecte ale vietii vazute prin ochii unui copil,ai unui adolescent lipsit de comunicare interpersonala si agitat de proprii hormoni..Romanul chiar ar trebui citit,insa doar daca ai aceasta predispozitie spre visare si capacitatea de a intra in mintea personajului..a fost doar o umila parere:)

    raspunde

  27. Alexa spune:

    pt a intelege cel mai bine ce are de transmis cartea, trebuie citita la varsta potrivita, adica in adolescenta.Holden se confrunta cu problemele tipice adolescentei:singuratatea,teama de esec etc. cred ca si eu ma identific oarecum cu personajul…pur si simplu mi se face greata cand vad cat de falsi sunt unii oameni si cum isi dau aere de mare vedeta..mai bine ii spui omului ce gandesti pt ca nu ajungi nicaieri daca traiesti in minciuna

    raspunde

  28. Flory spune:

    Nush cum sa spun……..sa nu ma injurati…….dar eu am citit versiune de la Polirom cu traducere de Eugen Ionescu si am ramas pur si simplu indragostita de ea….o sa am in vedere sa citesc si versiunea in engleza…….stiu k nimic nu se compara k versiune in engleza dar mie mi-a placut ce-am citit si in romana…. fiecare cu ce ii place.

    raspunde

  29. Mihai spune:

    Pot sa spun ca e una dintre cele mai frumoase carti pe care le-am citit.Si nu pot spune ca am citit putine.Pe bune.Am citit-o pe nerasuflate.Pot sa spun ca ma identific cu personajul.Chiar mi se pare ciudat cat de mult…

    raspunde

  30. Jean Bica spune:

    Absolut haios…dupa ce am citit acesta carte…e adevarat si mie mi s-a parut ca promovarea ei a fost mai presus de valoarea ei…ma gandeam “oare altii ce or zice de ea?” Eu veneam atunci dupa o capodopera incontestabila a literaturii si ma gandeam ca am fost subiectiv facand involuntar o comparatie…E, acum, citind acest post mi-am dat seama ca nu e chiar asa… e doar o carte pentru tineri, o carte care are parte si de o traducere interesanta si deschisa…nu e o lectura obligatorie…e o lectura relaxata, o lectura buna dupa ce citesti o carte “puternica si grea” e ca o “pauza” necesara pentru a savura cartea anterioara…
    O sa o prezint si eu pe blogul meu…dar cred ca asta o sa si fie unghiul de abordare…o carte relaxanta tocmai buna de citit pe tren sau in metrou.
    Si, in aceeasi ordine de idei sau in alta ordine, nu stiu, efectul acestei carti asupra cititorilor dovedeste si faptul ca nici prea multa promovare nu e buna…toti probabil, eu in mod sigur, am citit aceasta carte cu ideea clara ca o sa citesc o capodopera…si cand colo am citit o carte excesiv de promovata. Pai da! Bafta!

    raspunde

  31. Andrei Rosca spune:

    corect, Jean Bica. Cand ai un “produs” mediu si il promovezi ca fiind genial, dezamagesti.

    raspunde

  32. Jean Bica spune:

    In acelasi timp…e de apreciat faptul ca cei de la Polirom u reusit sa vanda un produs “mediu” intr-o asemenea proportie…care ma gandesc ca e covarsitoare pentru ca in topul vanzarilor lor e de mult timp aceasta carte, desi nu e numai “calitatea” lor, ci si a populatie care alege cartea asta in detrimentul uneia mai plina de “substanta” cum ar fi 1984 sau Ferma Animalelor editata tot de ei…
    Oricum…nu stiu daca ei chiar au promovat cartea ca fiind o capodopera, ci doar o carte facila si interesanta, ceea si este…ei au promovat-o excesiv…restul e impresia maselor si asa ajungem la subectu’ meu preferat…”masele si gandirea lor”

    raspunde

  33. Razvan spune:

    Am sa va spun parerea mea despre acest roman, pe care l-am citit in traducerea lui Cristian Ionescu. E o carte buna, care merita sa-i dedici cateva ore din timpul tau (are mai putin de 300 de pagini si un ritm alert, asa ca poate fi citita in cateva ore). Principala ei calitate este, cred eu, originalitatea, care are 2 surse:
    1) Subiectul – viata unui adolescent (destul de) obisnuit, nici geniu precoce nici geniu in devenire, in care foarte multi cititori pot recunoaste adolescentii care sunt sau care au fost (ultimul este si cazul meu, pentru ca am citit cartea la 27 de ani). Holden nu este un adolescent banal, insipid, ci unul sensibil (pasajele duioase in care ne povesteste de fratele sau Allie sunt extraordinare), inteligent (se pricepe la literatura) si rebel intr-un fel fermecator. Succesul extraordinar al acestui roman vine, cred, din faptul ca ne putem recunoaste – cu mai multa sau mai putina obiectivitate – in acest personaj fermecator.
    2) Felul smecheresc in care ne povesteste Holden adolescenta sa agitata. E primul roman in care am vazut expresiile “m-a dat pe spate”, “frate”, “faci misto de mine” si “cu gagica la toarta” (asta-i chiar tare, recunoasteti!). Si acestea sunt doar cateva exemple.
    I-am gasit si 2 defecte acestei carti (fara sa le vanez):
    1) se termina cam abrupt;
    2) Dragostea lui Holden pentru Jane Gallagher, care pare sa fie serioasa si promite pasaje minunate, nu este detaliata. Vezi ca manunchiul de pagini inca necitite e foarte subtire si te intrebi, cu ingrijorare, daca pasajele minunate vor mai putea sa apara. Nu vor mai putea.
    CONCLUZIE: “De veghe in lanul de secara” nu este o capodopera, dar merita s-o citesti (mai ales daca esti adolescent).

    raspunde

  34. Ra spune:

    Oare o carte este formata doar din “copertile” ei?
    Tind sa cred ca este tipul de carte care trebuie “citita” asa cum “citesti” un om. Si probabil trebuie citita nu in adolescenta, ci la varsta la care autorul a conceput-o ca sa o intelegi.

    raspunde

  35. ioana spune:

    Am 17 ani. Deci cartea am citit-o la varsta potrivita.Nu mi s-a parut deloc o capodopera sau nici macar o carte buna.Obisnuiesc sa citesc deci nu se poate spune ca am considerat-o asa deoarece nu sunt familiarizata cu scriitorii moderni.Un adolescent nu are reactii ca cele ale lui Holden.Nu viseaza sa fie “a catcher in the rye”.Nu e o carte buna si,cum am citit intr-unul din comenturile anterioare nu as recomanda-o nimanui.singurul lucru car emi-a placut a fost
    Allie.

    raspunde

  36. Pingback: A murit J.D. Salinger « Cu drezina

  37. iasmii spune:

    este o carte foarte interesanta, chiar merita citita. Eu am terminat’o chiar acum, imi place ca la sfarsit lasa cititorul sa isi imagineze ce sfarsit ar putea avea Holden. Parerea mea este ca, la orice scoala ar merge i’ar gasi foarte multe defecte pt. ca dupa parerea mea Holden este un om care pune totul la suflet.

    raspunde

    • Radu spune:

      Pt. iasmii:
      prin natura firii umane suntem conceputi sa punem totul la suflet. Asa mi se pare normal. Asa ar fi trebuit sa fie o persoana integra. Hristos a spus, “Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” ca sa nu mai spun de dusmani, :).
      Omul ar fi trebuit sa tina mult mai mult la semenul sau si sa fie mai mult preocupat de soarta acestuia.
      Expresia filozofului englez Thomas Hobbes, “homini hominem lupus”, in pofida scopului cu care a fost enunțată nu e caracteristica fiintei umane….

      raspunde

  38. Pingback: Teodor Mincu: Jurnal de călătorie » “De veghe în lanul de secară” – de J.D. Salinger

  39. Maria spune:

    Eu cred ca este o carte buna,care merita citita mai ales in adolescenta.Holden este un tanar neinteles,ca majoritatea tinerilor de varsta lui.Ceea ce este de remarcat,este ca autorul,prin intermediul domnului Antolini,prezinta si remediul crizei sufletesti prin care Holden trece,si anume asimilarea temeinica a cunostintelor care se predau la scoala,si angajarea lui pe un traseu bine determinat,renuntand la pretentia de a trai intr-o lume perfecta.

    raspunde

  40. Tyna spune:

    Mie cartea mi se pare foarte buna si limbajul trebuie sa para ca este exact iesit din gura unui baiat care este corijent la cam orice materie in afara de engleza si acolo din cauza ca facuse niste referate si niste studii. Asa ca limbajul este perfect folosit, iar cartea este foarte interesanta.

    raspunde

  41. camelia spune:

    Cartea e foarte reuşită. Eroul povestirii nu e nici psihopat, nici neadaptat ci pur şi simplu un tânăr foarte inteligent şi mult prea sensibil, ca să se poată simţi bine într-o lume nesimţită.
    E descrisă povestea simplă şi tragică a unui tânăr plin de iubire, decenţă, sinceritate şi dorinţă de a proteja puritatea şi frumuseţea într-o lume cinică şi lipsită de sensibilitate.
    Un tânăr încă pur, fizic, dar mai ales SUFLETEŞTE!
    De aceea e atât de renumită această carte!

    raspunde

  42. Diana spune:

    Eu am citit si Prep de Curtis Sittenfeld.E ,,De veghe in lanul de secara…la feminin”.Mi-a placut mai mult Prep.Probabil si din cauza ca am varsta apropiata de a protagonistei.

    raspunde

  43. Andreea spune:

    Tocmai am terminat cartea, pe care am citit-o din acelasi motiv ca si al multora care au comentat-o pe acest blog. am citit comentariile voastre pentru ca simteam ca aceasta carte ascunde mai mult decat povestea unui adolescent neinteles si neadaptat. In opinia mea Camelia a avut cea mai buna caracterizare a lui Holden, desi scurta, foarte concisa “Un tânăr încă pur, fizic, dar mai ales SUFLETEŞTE!” Citind opiniile voastre ma intrebam daca sunt singura care “simte” ca acest “stream of consciousness” (cum ne-au invatat la scoala :P) nu se rezuma de fapt la Allie. Allie este motivul pentru care Holden isi doreste sa fie “The catcher in the rye” … ca sa salveze copiii inca in viata, inca veseli si jucausi, care inca mai au o sansa. Probabil de-asta Phoebe este persoana la care tine cel mai mult.

    Intradevar, lupta se da intre doua varste, copilaria si adolescenta care impinge spre maturitate. In ciuda limbajului delicios (spre nemultumirea cititorilor distinsi si pudici) si a naivitatii fermecatoare a unui pusti inteligent si sensibil, cartea are un aer foarte trist si intr-un mod subtil totul pare a fi umbrit de moartea fratelui cel mic. Lipsa lui de adaptare si acceptare a lumii mature si necrutatoare, faptul ca a fost dat afara din mai multe scoli, vizita la psihanalist etc. – toate astea se datoreaza faptului ca a trait alaturi de un frate bolnav de leucemie, care murise cu doar un an in urma.

    In concluzie, consider ca una dintre cele mai importante teme ale acestei carti este suferinta unui adolescent extrem de “simtitor”, inteligent si spiritual in fata mortii fratelui mai mic.

    So, is it just me or do you feel the same? :)

    raspunde

  44. Birsan larisa spune:

    Am citit si eu cartea , dar , sincer nu imi amintesc ca , Holden sa fi spus ca este intr-un spital…:-??

    raspunde

  45. vasile spune:

    am citit dar nu mia placut deloc nu are o actiune interesanta ci doamr 4 zile de nebunie a unui adolescent in care se dezvaluie viata sa.

    raspunde

  46. Titi spune:

    Larisa, reciteste capitolul 26, de fapt este ultimul capitol al romanului

    raspunde

  47. karemacher spune:

    Imi comenteaza si mie finalul careva ? Va rog !

    raspunde

  48. AKiddo spune:

    Mi-a placut foarte mult cartea. In mare parte sunt de acord cu opiniile tale.
    Eu consider ca finalul, modul de a nara, actiunile si personajul constituie ceea ce il deosebeste de absolut toate romanele care, pe langa el, sunt comune si atat de simple incat din continutul lor poti deduce usor finalul. Aceasta este esenta romanului, care e, intr-adevar, mai dificil de ”digerat” pentru ca nu iti inspira autenticitatea unu roman si prin asta, referitor la parerile celorlalti (pe care nu le critic, ci le respect), dovedeste ca nu multi oameni sunt deschisi unui mod de a scrie atat de diferit. Este un roman care te indeamna sa te aventurezi, sa te lasi prada noutatilor si diversitatilor.
    Este unul dintre romanele mele preferate tocmai pentru felul abstract de a interpreta viata (relatia titlu-continut) si pentru complexitatea sa (raportul dintre dimensiunea romanului si cadrul temporal).

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro