Nascut in URSS
Scris de Jen • 5 mai 2007 • in categoria Lit. contemporana
Autor: Vasile Ernu
Rating: 
Pe Vasile Ernu îl întâlneşti pe la concerte şi evenimente culturale mai underground, te miri de înfăţişarea lui de proletar/intelectual cu bască, îl asculţi şi îţi rămâne în minte. Îl mai întâlneşti în Dilema Veche sau România Liberă şi găseşti acelaşi stil boem de a povesti. În fine, dacă te apuci să-i citeşti şi cartea, eşti fermecat de-a binelea.
"Priviţi, minunaţi-vă, sînt cetăţean al Uniunii Sovietice." -Vladimir Maiakovski
În djinsî, mestecând jvacikă (ceva asemănător cu guma Turbo a generaţiei mele) şi fredonând Kino ori Agata Kristi porneşti periplul prin utopia sovietică. Născut în URSS e o serie de povestiri (piese de puzzle, cum le numeşte Ernu) despre viaţa în Uniunea Sovietică, fără prea mare legătură între ele. Însă fac împreună o imagine vie, colorată, cu gust şi miros, mândră şi câteodată tristă, dar în orice caz altfel şi mai mult decât am întâlnit oriunde în altă parte.
Nu se poate vorbi despre obiectivitate referitor la o carte ce reflectă vădit o experienţă personală, dar Născut în URSS nu e nici nostalgică, nici acuzatoare. Asta pentru că acceptă din start contextul politic şi social, nu îl contestă şi nu îl laudă.
"...vrea să dea doar contururi, starea de spirit, modul de a gândi şi de a vorbi al unei culturi, să creioneze mentalitatea culturală sovietică."
Se vorbeşte despre şcoală, despre distracţie, muzică şi sex, despre băutură şi politică, uneori despre toate la un loc. Spre deliciul cititorului, mitul băutorului sovietic este confirmat şi minuţios detaliat. "Bea totul şi încă ceva pe deasupra": pe lângă votkă, bere sau şampanie - parfumuri, cosmetice, clei, diluant, dizolvant, pastă de dinţi, preparate şi combinate cum numai cetăţeanul sovietic îşi poate închipui.
Vasile Ernu spune din introducere că "lucrurile scrise aici sînt povestite dintr-o dublă experienţă, care nu e neapărat singulară. E vorba, pe de o parte, de o experienţă directă, a cetăţeanului care a locuit în spaţiul sovietic, iar de cealaltă, de o experienţă livrească, mediată cultural." Asta are implicaţii şi asupra semnificaţiilor. Există un plan concret, al experienţei de zi cu zi, dar şi unul intelectual, care spune: comunismul şi capitalismul sunt diferite ca formă, nu ca fond; viaţa oamenilor înseamnă mai mult decât ţara sau regimul politic în care au nimerit să trăiască.
Ar mai fi de spus că Născut în URSS e mai mult decât o carte (nu, nu e un clişeu). E o senzaţie foto/audio/video/imaginară, la care contribuie site-ul şi blogul autorului. Că tot vorbeam de muzică, recomand să ascultaţi Nautilus Pompilius în fundal, în timp ce vă cufundaţi în aventura sovietică.
Născut în URSS a apărut anul trecut, a avut un succes mare la public şi a adunat mai multe nominalizări, însă nici un premiu. "M-am şi gîndit că, dacă nu iau nici un premiu, mă apuc să scriu in rusă." Nu e cazul, a luat anul acesta premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. Îi dau cinci stele, ţinând cont că e un roman de debut, pentru stilul foarte bun, pentru alternarea planului foarte concret cu unul general, pentru umor şi mai ales pentru atmosferă.
O recenzie de: Vlad Ursulean
Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Sper sa gasesc la BookFest noua editie a cartii :)
-
M-am bucurat să aud că la Bookfest Polirom a promovat cartea lui Ernu şi pe cea a lui Vakulovski (Bong) :) E un semn bun
-
Am dat de blogul tau dupa ce am vazut filmuletul cu furatul bicicletei pe siteul romaniei libere, daca nu ma insel. Daca stai in scara de bloc filmata la inceputul filmuletului, inseamna ca suntem vecini.
Ma bucur ca vad si pe altii incantati de aceasta carte, care pentru mine a mers ca o ciorba de legume calda dupa ce am stat afara in ger. Gustul ei de mult stiut si neluat in seama de mine, necesar fara sa-mi dau seama, dar care te inmoaie si te face sa te simti bine. Poate nu m-am exprimat cum trebuie, insa cartea mi-a priit!:)





alex spune:
5 mai 2007 | 11:10 pm
Pentru mine cartea a fost o povestire captivantă despre nişte vremuri pe care, fiind prea tânăr, nu le-am apucat, dar de care sunt, inevitabil, aproape (presupun că viaţa “pe la noi” era asemănătoare). Este bine ca, în timp ce alergăm spre stilul de viaţă occidental, să ştim de unde venim, ca să înţelegem prezentul mai bine.