Comentarii la: Un strop de pornografie maghiară

De către: Anca Giura

Anca Giura — Mon, 08 Feb 2010 14:42:01 +0000

iartă-mi ortografierea numelui tău…Păcătuiesc enorm din viteză şi asta chiar nu-mi place la mine…

De către: Anca Giura

Anca Giura — Mon, 08 Feb 2010 14:38:53 +0000

Pt. Cristian Sârb: Când am făcut trimitere la acest vin -emblemă am accesat nişte referinţe, corecte sau ba, nu mai ştiu acum. Am dedus cu nonşalanţă că există şi varianta roşu-granat sau roşu-vişiniu…ce mai! roşu să fie. 1 N-am băut decât vinuri româneşti, basarabene, greceşti, italiene, franţuzeşti, spaniole,… ungureşti ba. Dar o fac, dacă nu astă-seară, mâine. 2. Eu ştiu ce greu se scot PETELE DE VIN ROŞU, voiam să fiu “bine pătrunsă“ în ţesătură şi aici.:)3. Sunt temperamentală şi roşul mă reprezintă 4.Roşul comunist mă bântuie încă. 5. Ei, şi până la urmă este o metaforă…:)Am promovat vinul, am promovat cartea, ei, şi unde mai pui că nu v-am făcut să vedeţi… roşu în faţa ochilor. Cu nonşalanţa de a preface culoarea vinului după bunul meu plac, Anca. P.S. A nous deux, C.S.!:)

De către: Anca Giura

Anca Giura — Mon, 08 Feb 2010 12:25:32 +0000

E o bucurie să fiu citită de lectori atât de informaţi. De acord că E. se citeşte greu, cu implicare. De acord şi că vinul în discuţie e o minunăţie. Colegul meu Gyuri mi-a spus azi povestea fascinantă a acestei licori. Eu nu ştiu maghiara, dar pot spune despre cultura lor că are părţi cuceritoare precum acest soi care se culege în varianta optimă bob cu bob. Merci, Cristian. Merci, Gyuri.

De către: C.SÎRB

C.SÎRB — Mon, 08 Feb 2010 10:06:52 +0000

Corect, vin de Tokaj roşu ba să existe (ca degustătoriu înrăit, am tresărit la imaginea asta), dar apreciem figura de stil.

Ca să nu fiu prea offtopic, am citit şi eu cartea şi pot spune că era greu să întâlnesc o recenzie mai bună, mai aplicată (deşi subiectul şi construcţia cărţii ar îmbia orice imprudent la nemăsurate salturi speculative). Felicit autoarea!

E o recenzie “tare”, pasională, tăioasă, în care autoarea nu se sfieşte să-şi etaleze opiniile, amintirile, fără a afecta prin asta credibilitatea textului final. Prefer asta unei recenzii scremut “impersonale”.

De către: Cristian

Cristian — Sun, 07 Feb 2010 16:04:56 +0000

Am citit Eszerhazi si in HU si in Ro, e la fel de greoi de citit in ambele limbi, mai ales in romana si mai ales in traducerile Anei Maria Pop. Traducerea lui George Volceanov este cu mult mai buna. Cat despre vinul de Tokaji (alb caci rosu nu stiu sa existe), este si asa foarte scump ca sa il scap, mai bine il beau ca sa mearga lectura mai bine :)).