Ti-a spus cineva pana acuma ca esti o frustrata depedeve intelectual? Nu te descuraja, iti pot explica ce inseamna daca-ti scapa subtextul…

In urma cu ceva vreme ma aflam in libraria Humanitas (una din cele doua librarii si singurele din orasul nostru, al parulea cel mai mare din RO) unde imi place sa petrec o ora in weekend la cafeneaua din incinta. Cautand o carte usoara cu care sa imi sorb licoarea am dat peste Idiotul Bogat. Am palmat cartea si m-am retras intr-un colt cu grija sa nu ma vada cineva cu o asa frivolitate intre palme.

PARANTEZA:
In urma cu 15 ani imi dadusem demisia din functia de matelot al flotei maritime romane in curs de atomizare naturala si am devenit matelot pe talazurile economiei de piata sau de iarmaroc.
Inzestrat cu cateva doze de optimism in exces am reusit ca dupa 15 ani sa nu regret decizia luata atunci. Am trecut de la taraba cu covrigi la atomizorul de detergenti si apoi la constructii si imobiliare. In ultimii ani am dat curs unei pasiuni mai vechi si am intrat in productia de sotfware. Una peste ata am facut afaceri din activitati pe care mi-a placut sa le fac eu si apoi angajatii mei. Una peste alta acum locuiesc intr-un apartament (e drept cu 4 camere, dar intr-un bloc si cartier pe care le detest) pentru care platesc 500 eu lunar cu persectiva de a lichida ipoteca peste vo’ 20 de ani. Una peste alta din doi in doi ani am sarit peste concedii in speranta ca la anul va fi mai bine. Acum suntem in 2010 si ghici unde am facut vacanta de iarna!

REVENIRE:
Am deschis cartea la intamplare:
Pilda 1: Idiotul Bogat raspunde singur la telefonul personal dar care nu e suficient de bogat ca sa ii raspunda secretara asa cum se petrec lucrurile (grețos!) cu Donald T. Pentru ca sunt in postura FIS ului care nu numai ca raspunde singur la telefon dar care a ramas la servici intre craciun si revelion pentru ca angajatii sa poata merge in binemeritata vacanta, am continuat.

Pilda 2: Cum bagi girafa, elefantul in frigider … (stupid!) dar am tocmai o patisem si eu: muncisem in urma cu cateva zile doua ore la o solutie savanta desi exista o alta banala pe care nu vedeam din cauza am tendintei permanente de a gandi mai degraba complicat.

Dupa o ora de lectura, osciland intre neincredere si amuzament am decis sa cumpar cartea, destul de “ieftina” de altfel. M-am jenat un pic fata de librarul care ma stie de “om serios” dar am mers mai departe.

Dupa 15 ani de afaceri intr-o economie de taraba cum e cea din RO am invatat sa scormonesc printre deseuri ca sa gasesc ce imi trebuie. Astfel am lecturat sarind pasajele care pareau sa ma ofenseze prin famiarismul exagerat ori pretentia de adevar absolut si simplitate cvasi-universala. Si iata ce am notat in fisa de lectura:

1. Gandeste simplu si invata mereu;
2. Nu te bloca in prejudecati;
3. Bogatia nu sunt banii ci timpul liber pe care ti-l permite (banalul “Time is money”);
4. Concentreaza-te pe un singur SCOP clar, unic si apoi actioneaza constant dupa un set clar de pricipii;
5. Economiste 10% din venit, doneaza si nu fi zgârcit;
6. Fa-ti o echipa, deleaga la maxim imparte câstigul cu echipa ta, angajeaza pe cei mai buni;
7. Cum obtii un credit: un plan, o tinuta, un discurs impecabile si o lista lunga de creditori;
8. Cateva principii pe ce si cum sa cheltui banii fara sa risipesti;
9. Nu pune toate ouale in acelasi coÈ™;
10.Orice succes e cladit pe esecuri, fii perseverent, nu ceda dupa primul esec;
11. Nu fi indispensabil afacerii tale si i-ati liber regulat;
12. Cel mai pretios bun al tau esti tu insuti.

E adevarat ca autorul, un american cu figura de tractorist mioritic, nu iti poate inspira incredere, e drept ca retorica lui aduce pe alocuri cu predicile exaltate ale unor predicatori neoprotestanti si nu numai … si, fireste, nu are nimic din tinuta academica a cursurilor de management si stiinta afacerilor de la ASE.

Insa dupa 15 ani de afaceri in care nici nu am falimentat niciodata, nici nu am intârziat macar o zi in plata salariilor si mi-am platit cu incapaÈ›ânare funizorii … insa nici de imbogaÈ›it nu m-am imbogatit, dupa 15 ani am intels ca nu e imposibil sa faci cum zice tatal meu “din rahat bici” (un alt fel de a descrie visul american). Dar pentru asta trebuie sa faci lucrurile intr-un anume fel. Multi au reusit insa mult, infinit mai multi au esuat. Daca ii intrebi pe cei care au reusit cum au facut-o, in forme diferite, iti vor spune aceleasi lucruri.

pentru că nu citeşti în spirit şi nici în literă, pentru că multe există doar în mintea ta… :)

În plus: românii sunt, realmente, cunoscuţi în ÎNTREAGA lume ca fiind oameni de o cinste şi corectitudine ireproşabile. Îhâm… Nu ca “ovreii ăia lipsiţi de scrupule”, nu-i aşa? Apoi, şi noi am fi cel puţin la fel de înstăriţi ca evreii dacă am putea specula ca ei, păcat că suntem, cum spuneam, ireproşabil de cinstiţi şi corecţi…

“2) când te referi la un anumit gen de om trebuie să ai în vedere şi mentalitatea care îl defineşte şi particularizează. la evrei, spre exemplu, o să constaţi cu surprindere o caracteristică generală, mania banilor, pe care o deprind de mici din familie. dacă pe români părinţii îi învaţă să muncească pentru a realiza ceva în viaţă, evreii vor învăţa cum să-i muncească pe alţii, să se folosească de banii, timpul şi inteligenţa celorlalţi în scopuri proprii. cunoaşte un evreu şi studiază-l. nu vei mai avea nevoie de cărţi ca să faci recenzii, vei avea materialul viu şi autentic care a fost turnat în această carte.”
!!!

in plus, eu nu scriu “ortodoxi” :)

1) ai fost vreodată în America sau într-o ţară din Vest?

2) ai avut vreun prieten sau ai cunoscut vreodată cu adevărat vreun evreu?

3) ce importanţă acorzi scriitorului Mihail Sadoveanu sau acesta nu mai merită nicio importanţă?

4) dacă ai urmărit cu interes în ultimii 20 de ani evoluţia paralelisticii dintre scandalurile din mass-media şi deja celebrele topuri cu 300 sau 500 cei mai bogaţi români?

5) eşti creştin-ortodox, practicant?

Mulţumesc!

1) tot ce scrie în această carte este purul adevăr pentru un american care trăieşte acolo şi asta vede şi aude peste tot. România în devenire nu e undeva foarte departe, deşi există astfel de recenzii şi adepţi. spre exemplu eu unul am fost aici în România la nunţi în care plouă cu bancnote de 100 $, vin vedete şi cântă pentru mii de euro vreo câteva melodii şi artificiile abundă din plin. am fost şi la conferinţe publice în care primele persoane care urcă pe scenă se pot alege cu bani. etc. de fapt, de autenticitatea acestei cărţi în România ne vorbeşte din ce în ce mai bine capitala noastră europeană. poate sunt cerinţe mari şi sunt multe de făcut, dar pe viitor totul se poate contura şi poate căpăta sens. eu unul nu-mi fac griji şi am ceva experienţă.

2) când te referi la un anumit gen de om trebuie să ai în vedere şi mentalitatea care îl defineşte şi particularizează. la evrei, spre exemplu, o să constaţi cu surprindere o caracteristică generală, mania banilor, pe care o deprind de mici din familie. dacă pe români părinţii îi învaţă să muncească pentru a realiza ceva în viaţă, evreii vor învăţa cum să-i muncească pe alţii, să se folosească de banii, timpul şi inteligenţa celorlalţi în scopuri proprii. cunoaşte un evreu şi studiază-l. nu vei mai avea nevoie de cărţi ca să faci recenzii, vei avea materialul viu şi autentic care a fost turnat în această carte.

3) din punctul meu de vedere Sadoveanu se poate asemăna foarte uşor cu un medic neuro-chirurg care a operat pe creier mentalitatea poporului român, corijând derapajul unui mit aşa-zis fundamental la noi prin deja celebra, monumentala operă, demnă de întins pe pâine, Baltagul. până în momentul în care acest autor cu spirit critic şi viziune nu va fi pus la loc de cinste pe firmamentul scriitorilor autohtoni, pot veni 1.000.000 de Robert Shemin în România cu cărţi, precum cea în discuţie, sau cu tot felul de conferinţe publice că românul, biet, săracul, îndărăt va da ca racul.

4) mass-media românească a tot tras tot felul de semnale de alarmă cu privire la îmbogăţirea rapidă imediat după ’90, care continuă şi astăzi, cam îndoielnic, ce-i drept, a tot felul de personaje obscure, care, probabil, au profitat de poziţiile şi funcţiile pe care le ocupau, sau făceau parte din mafia ceauşistă, sau lucrau în securitate, sau, ca să fim şi puţin mai decenţi, deţineau o perfectă mentalitate evreiască, de înmulţit banii fără de număr. cum pentru mulţi în ziua de azi doar cea din urmă opţiune le rămâne la îndemână din toate celelalte, ei bine, iată că există pe piaţă o carte care îi poate ilumina în această direcţie, ceea ce este cu adevărat un real câştig.

5) sincer să fiu dacă ar fi vorba de pioşenie şi de aruncat bani, nu i-aş da nici preoţilor creştin-ortodoxi care pentru harul pe care îl invocă şi îl posedă, zice-se, nu îşi iau răspunderea înfăptuirii decât a unei singure mari lucrări divine pe an precum în parabola de la lacul Vitesda, în rest toţi banii pe care îi înfulecă din mâna sărmanilor aninaţi şi animaţi în viaţă de o amărâtă de speranţă le umflă burţile aşa mişto…, că toţi sunt graşi, nu i-aş da nici psihologilor care se hrănesc cu durerile oamenilor tot pentru un căştig material, ci aş cumpăra, pur şi simplu, această carte, care este un doctor mult mai bun, şi pentru mine, şi pentru un întreg popor.