Esti aici: bookblog.ro » Andrei Rosca, Managm./Marketing » Despre profesia de manager
Despre profesia de manager
Autor: Peter Drucker
Rating: 
(ediţia în limba engleză)
Despre profesia de manager e o carte dură
E dură fiindcă Drucker este de un pragmatism tăios. Fără să fie vorba de o carte scrisă de un pesimist, Despre profesia de manager poate descuraja pe mulţi, în primul rând fiindcă Peter Drucker izolează dezavantajele profesiei de manager de avantaje. Nu le prezintă împreună, aşa cum se face de obicei prin cărţile de management. Vrea ca cititorului să îi fie clar că nu oricine poate face asta, nu oricine poate fi manager.
Drucker ştia.
Peter Drucker ştia încă din anii ‘90 că adevărata provocare a managerilor va deveni, în timp, fluctuaţia de personal. Când toată lumea vorbea despre suprapopularea planetei, el punea problemă subpopularii ţărilor dezvoltate. 50 de ani mai târziu, problema suprapopulării încă se pune dar şi argumentele lui Drucker încă stau în picioare.
Au fost puţini cei ale căror idei au revoluţionat o ştiinţă. Drucker a făcut însă mult mai mult decât atât. El a inventat o ştiinţă, transformând cele câteva proceduri existente în ceea ce avea să se numească management organizaţional. Când a preluat conducerea General Motors, oamenii habar n-aveau că ceea ce ei începuseră să înveţe se va transforma în doar câţiva ani în cursuri MBA de zeci de mii de euro.
Angajaţii sunt vite necuvântătoare!
Taylor credea în asta, Mayo credea şi el că “muncitorii” sunt imaturi şi inadaptabili, că au nevoie de ordine clare şi, de ce nu, de sfatul unui psiholog bun aşa cum, bineînţeles, era el. Cu toate astea, conform lui Drucker, ei aveau o scuză: faptul că trăirile şi experienţele lor s-au produs înaintea celui de-al doilea război mondial. Imediat după începerea războiului ceva a făcut *snap! în mintea tuturor celor ce mai târziu aveau să se numească manageri. E o idee pe care am mai întâlnit-o în câteva cărţi de management. Pentru cei care nu ştiu ce s-a întâmplat atunci, aflaţi citind cartea. Eu va spun doar că influenţa războiului asupra evoluţiei managementului ca profesie şi set de proceduri a fost imensă.
Spre deosebire de Taylor sau Mayo, Drucker vorbeşte despre o societate şi o economie bazate pe cunoaştere şi accentuează faptul că în viitorul de atunci (adică prezentul de acum, cartea fiind scrisă în ‘98) managerii nu vor mai putea conduce o forţă de muncă abstractă, vor fi nevoiţi să conducă indivizi. Fiecare e diferit, fiecare vrea altceva, nu îi mai poţi pune la grămadă şi nu îi mai poţi încadra la fel de uşor în tipare.
Sarcina unui lider nu mai este aceea de a conduce
“Trebuie să existe însă oameni care să ia decizii, altfel nu se va putea realiza nimic niciodată. Trebuie să existe oameni care să fie răspunzători pentru misiunea organizaţiei, pentru viaţa ei, pentru randamentul şi rezultatele acesteia. Societatea, comunitatea şi familia pot avea “lideri”, dar numai organizaţiile cunosc o “conducere”. Şi cu toate că această conducere trebuie să aibă o autoritate considerabilă, sarcina ei în organizaţia modernă nu este aceea de a comandă, ci aceea de a însufleţi.”
Scrisă de Andrei Roşca
) eşti teroare..mai vorbim noi 
Cred ca trebuie sa fie o imbinare intre autoritate si insufletire
.
Blogurile de cultura (veritabila) sunt cu adevarat greu de intalnit. Citesc, promovez si cred in potentialul acestor pagini, sperand totodata ca astfel gustul pentru lectura isi va limita declinul.
Referitor la “manualul” lui Peter Drucker – o lucrare de exceptie asa cum apreciaza si autorul recenziei – consider ca se adreseaza mai de graba, tinerilor care se pregatesc avand ca perspectiva inceperea unei activitati antreprenoriale. Discrepantele intre notiunile teoretice reduse la definitii greu de digerat impuse de altfel (nesustinute de exemple edificatoare), asimilate in timpul studiilor si adevarurile practicii manageriale, sunt mai usor de atenuat atunci cand se cunosc anumite proceduri specifice.
Mai mult, volumul de fata, ofera posibilitatea evaluarii personale a fiecarui manager si pune accent pe ideea ca trecand peste nivelul studiilor, personalitatea este cea care ne transforma in manageri de succes, capacitatea personala de permanenta adaptare.
mentionez ca este un offtopic ( pentru a nu alunceca in acel “debil” consument comentatoriu ) : IACOCCA – “Eine americanische Karriere” – von Lee Iacocca si Willian Novak – Editura Econ Verlag – Düsseldorf-Wien . un amic este de parere ca o lectura se merita – atunci cand esti interesat – weit – peste granite – sa privesti biznis-ul – in forma clasica – respectiv cea care tinde spre succes ! cam atat !
multumim, Ciprian