bookblog.ro

---

Fragment: „Ionesco. Elegii pentru noul rinocer”, de Liliana Corobca

Scris de • 24 March 2020 • in categoria Scriitori români, Noi aparitii, Recomandari

Titlu: Ionesco. Elegii pentru noul rinocer

Autor: Liliana Corobca

Editura Polirom

colecţia „Biografii romanţate”

Notă despre Scaunele

Ionescu nr. 1: Educativă, recomandabilă, nu e anticomunistă.

Ionescu nr. 2: Piesa relevă îmbătrânirea îngrijo­rătoare a populației. Cum arată universul, cel capi­talist, până una‑alta, când în viață au mai rămas doi bieți nonagenari, un moșneag cu baba lui, care vorbesc unor scaune reale, pe care stau niște oameni imaginari? Iar în jur e apă, nivelul căreia tot crește în urma încălzirii globale. Semnal serios de alarmă, cred că putem lua măsuri înaintea tuturor, ca demo­grafia noastră socialistă să nu aibă de suferit. Că baba ceea regretă că nu are copii, că vorbește la bătrânețe doar unor scaune goale. Femeile, tovarăși, sunt femei ca să nască. Nu degeaba vom emite noi decrete în acest sens, iată unde ajungi dacă te lași dus de ideile lor... Ca să nu ajungem la situația capi­talistă, vom propune adoptarea unui decret special care va asigura creșterea populației noastre comuniste. E bine deci să cunoaștem și alte realități, tovarăși.

Ionescu ad infinitum: Scaunele, una dintre capodoperele teatrului contemporan, este o extraordinară poveste a unui cuplu de bătrâni care așteaptă un orator, invitat de ei pentru a transmite publicului experiența și înțelepciunea lor acumulate o viață întreagă. La final, bieții bătrâni, când conștientizează viața lor mediocră, se sinucid după ce un orator ce apare în cele din urmă se dovedește a fi, hélas, mut. Cu imagini puține, jocul actorilor reușește să exprime absența, regretele, remușcările pe care le simțim la bătrânețe...

Un Ionescu oarecare: Taci, băi tovarășu’ Adin Finitov, cu hailasu’ tău! Scaunele goale îl așteaptă pe cel mai minunat orator din lume, care spune doar adevărul, care luptă pentru binele întregii omeniri cosmice, care are vocea cea mai oratorică din lume și pe care îl iubesc toți românii. Îl așteptăm! Știm cine e! În piesă nu se precizează, dar noi ne‑am dat seama. Autorul nu a putut spune direct, de teama putrefacților burghezi, dar știm noi ce minunat unic tovarășa avut în vedere. Piesa să se joace!

Tov. Ionescu nr. 27, care apare în pagină în ultima clipă, alergând, răsuflând din greu: Piesa s‑a jucat. Tovii din sală s‑au ridicat de pe scaune toți și au aplaudat frumos, furtunos, apoi au scandat într‑un sublim cor unanim: Trăiască Nicolae Ceaușescu, con­ducătorul nostru iubit. Oratorul nostru iubit. Oratorul și Poporul! Ceaușescu și poporul, căci el este Oratorul. Iarba când va înverzi, Moșul și Baba vor întineri. Pe scenă s‑au aprins mii de becuri și becușoare și a apărut orașul luminos din altă piesă, dar nu‑i nimic, a fost o foarte minunată greșeală a decoru­rilor. Bătrânul și Bătrâna sunt tineri, de fapt, și se iubesc. Sunt de fapt dacii din povești, Făt‑Frumos și Ileana Cosânzeana. Nu există oameni bătrâni la noi. Nu se sinucide nimeni la noi. Zâmbesc, tineri și zglobii, floricele pe câmpii. Frumoși ca lumea în care trăim și de bine înflorim. Aluzie la scena cu ciuperci înflorite, la care ne vom referi la momentul împotmolit. Piesa totală, tovarăși, mai mult decât totală, totalitară de‑a dreptul!

Corul Comunist, care e tot din tovarăși Ionești, doar că până acum a tăcut:

Realizările poporului progresist în raport cu bur­ghezia decadentă. Trăiască Marele Orator!

O! Cuvintele accentuate de cor devin altceva.

***

Liliana Corobca s-a născut pe 10 octombrie 1975 în Săseni, Călăraşi, Republica Moldova. Doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001), cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (2002-2011) şi, din 2014, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. A debutat cu romanul Negrissimo (2003, Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). La editurile Cartea Românească şi Polirom a publicat romanele Un an în Paradis (2005), tradus în italiană şi germană, Kinderland (2013, 2015, Premiul Radio România Cultural, Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica), tradus în germană şi slovenă, Imperiul fetelor bătrîne (2015), Caiet de cenzor (2017), Capătul drumului (2018), Buburuza (2019). A scris studiul Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la Premiul PEN România) şi monologul în trei acte Cenzura pentru începători/Die Zensur. Für Anfänger (2014). Antologia Instituţia cenzurii comunisteîn România. 1949-1977 (2 vol., 2014) a fost distinsă cu Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundaţiei Culturale Magazin Istoric. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (2005-2009), O cronologie a cenzurii în România (2016) etc. În 2019 a coordonat volumul Panorama comunismului în Moldova sovietică, apărut la Editura Polirom. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Polonia, Franţa, România.





Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro