Comentarii la: Rosu si negru

De către: just me

just me — Sun, 17 Jul 2011 17:57:10 +0000

Mie personal imi place foarte mult cartea, in pofida faptului ca la inceput, cand profa de romana mi-a spus sa o citesc, am cam stat pe ganduri.Intr-adevar, nici eu nu cred ca se compara cu Contele de Monte- cristo in ceea ce priveste ordinea ideilor. Cat despre titlul cartii, care si pentru mine a fost pana acum o enigma(de aceea am cautat pe net sa vad ce gasecs in legatura cu aceast lucru), in timpul lecturii eu am atribuit culoarea rosie iubirii cu doamna de Renal, iar cea neagra pentru cea cu Matilda, desi recunosc ca inca nu am termint cartea.Dar cel putin mie autorul mi-a dat de inteles din nararea celor doua iubirii ale personajului ca intotdeauna doreste sa faca o cumparatie intre ele, intrucat mai mereu intalnim citate de genul:”nu este la fel ca doamna de Renal”, nici pe departe nu ar fi facut astfel doamna…”etc.:D In fine, asta e doar parerea mea,pentru ca eu am acordat mai multa importanta personajului principal si relatiilor cu celelalte personaje, in special cu cele doua amante, plictisindu-ma ingrozitor politica…:D

De către: Mary_88_13

Mary_88_13 — Thu, 14 Jul 2011 11:11:03 +0000

Rosu si Negru, titlul romanului, reprezinta simboluri pentru cele doua cariere intre care Julien Sorel a trebuit sa aleaga pentru a parveni: cariera militara (culoarea uniformelor militare din acea epoca erarosie) sau cea ecleziastica (negrul sutanelor).

De către: Nume

Nume — Fri, 01 Jul 2011 20:34:04 +0000

salut, am citit acest roman, mi’a plaut extraordinar de mult. as vrea sa aud niste pareri asupra denumirii romanului : De ce Stenhal a intitulat romanul anume : “Rosu si negru” ? dupa care principii…inca nu mi-am dat seama.

De către: Leapsa cu carte. La propriu! | Fata din Port

Leapsa cu carte. La propriu! | Fata din Port — Thu, 21 Apr 2011 12:22:35 +0000

[...] ar fi sa daruiesc o carte, pe bune, i-as darui Matildei “Rosu si negru” a lui Stendhal. De ce? Pentru ca pe fiica marchizului o cheama Mathilde [...]

De către: Aurelia

Aurelia — Tue, 29 Mar 2011 13:44:52 +0000

Ieri am terminat si eu de citit cartea, si mie mi-a placut, ultimele capitole chiar le-am parcurs cu mare, mare interes, insa prima parte mi-a cam luat ceva. Dupa parerea mea este un roman bun, care merita citit cu siguranta, dar cel putin pentru mine, nu este una dintre acele carti pe care as reciti-o oricand cu placere.
Si eu tot acum descopar semnificatia titlului romanului, si chiar mi-am propus sa mai citesc putin despre perioada acelor ani, pentru a ma dumiri mai bine ce si cum.:)

De către: alexandra

alexandra — Fri, 25 Mar 2011 21:40:37 +0000

in multe pareri mi-am gasit propriile cuvinte…e o carte frumoasa dar nu extraordinara,plictisitoare, mult prea lunga pentru putina actiune pe care o are.este o incercare nereusita de a realiza un roman psihologic cu unul nonpsihologic pentru ca momentele de filozofie inserate, problemele existentialiste sunt intrinseci,extrapolate pentru nivelul de profunzime al lui Julien.El a fost un simplu parvenit care avand o minte agera a cazut in propria plasa , in amorul propriu ranit pe care si l-a consolat prin incercarea de seductie a celor 2 ipostaze feminine.A fost fals in replici si chiar in sentimente pentru ca niciodata nu a fost condus de vreun sentiment pur. mathilde a fost o alta masca a tipologiei umane ce a primit totul prin acccidentul de a se naste, iar avantajul asta i-a permis sa adopte o atitudine aroganta si falsa, intrucat tinea mai mult la aparentele actelor de curaj decat la sentimentul nobil si pur de iubire…

De către: ALINA

ALINA — Wed, 16 Feb 2011 12:50:16 +0000

mie imi place sa citesc si daca imi place ceva in mod deosebit nu las din mana .
spre deosebire de alte carti , rosu si negru ,mi-a luat cam o luna si jumatate timp in care m-am plictisit ingrozitor. la fel cum spunea cineva mai sus nu exista ordine in idei , sau mai bine spus cele mai simple idei sunt exprimate in cel mai greoi mod sau mintea mea este greoaie .
La fel este multa politica care imi displace ;
Julien este insa un personaj interesant ,dragostea asta pentru Napoleon am mai intalnit-o si la Dostoievski (Raskolnikov )la fel si Mathilde este o fire ciudatica , dar se face bine pana la urma , a dat dragostea peste ea… In rest plictiseala mare de tot ( cel putin pentru mine ).

De către: coco

coco — Mon, 20 Dec 2010 14:10:57 +0000

Cartea este fantastica insa am fost dezamagit de modul in care se termina, moartea lui a fost descrisa intr-un paragraf si din punctul meu de vedere este prea putin in comparatie cu descriile amanuntite din capitolele anterioare..