bookblog.ro

Amazing…

Scris de • 27 May 2013 • in categoria

Titlu: Goana nebună a lumii
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2010
Traducere:
Numar pagini: 576
ISBN: 9786068251059
Cumpara cartea

Lumea este un registru de născuţi şi de decedaţi, o enciclopedie cu miliarde de intrări de dicţionar însemnând fiecare în parte povestea unei vieţi omeneşti. La urma urmei, orice biografie poate fi redată în doar câteva cuvinte, imensa majoritate a indivizilor trăind şi murind în anonimat. Se întâmplă astfel pentru că ne manifestăm într-o lume ultraaglomerată, sufocată de detalii inutile. Iar când realizăm deconturile şi bilanţurile, regretăm amarnic deciziile pe care nu le-am luat: ,,Toate vieţile pe care le-am fi putut trăi, toţi oamenii pe care nu-i vom cunoaşte niciodată, care nu vom fi niciodată, sunt peste tot. Aceasta e lumea.’’(Motto din Aleksandar Hemon)

Cumpără cartea în engleză

Premiat cu National Book Award pe 2009, romanul ,Goana nebună a lumii, în caz c-ar fi să transgreseze graniţa artei literare, ar putea sugera prin ritmul sofisticat o operă de jazz. Meandrele observaţiei naratoriale conturează o mare plăcere de a povesti în cele mai mici detalii. În linii mari, textul redă povestea a doi fraţi dublinezi, dintre care unul moare într-un straniu accident pe autostradă, fapt de care se face vinovat un cuplu de artişti americani foarte nonconformişti. O tragedie contemporană, uzuală ca să zicem aşa: o clipă de neatenţie şi poţi deveni vinovat de moartea cuiva. Fapt care îţi schimbă viaţa, aşa cum se va vedea mai cu seamă în cazul personajului Lara.

Altminteri, acţiunea care leagă între ele câteva personaje complementare şi heteroclite, aduse de hazard (sau de destin?) împreună, se plasează în New York, acum aproape jumătate de secol. Anii ’70 în România au fost ani ai unui trai mai bun povestesc părinţii, se găseau portocale, ciocolată şi salam de Sibiu. Dar în Statele Unite ale Americii aşa cum se arată şi în roman acei ani au însemnat mult mai mult de-atât: efervescenţă, revoluţie a mentalităţilor, experimentalism mai ales pentru artişti. Unde mai pui că artiştii şi tinerii în general căutau experienţele extatice şi nu de puţine ori periculoase în lumea halucinogenelor. Toate aceste detalii realiste recreează fundalul întâmplărilor pe care evoluează purtate de tumult personajele romanului.

În noianul de detalii care reconstituie acel deceniu newyorkez, două sunt personajele care par a polariza nu pentru multă vreme însă atenţia celor din jur. Unul este irlandezul Corrigan, un fel de sfânt postmodern care proteja prostituate. Ajuns în marele oraş ca voluntar iezuit el îşi neagă propria copilărie tristă şi adolescenţa alcoolică propovăduind noi forme de toleranţă. Din păcate, opera lui de iubire se curmă brusc într-un stupid accident pe autostradă. Moartea lui, precum majoritatea morţilor, trece neobservată în afara unui grup de prieteni, mai ales că oraşul este vrăjit de un echilibrist care precum Philippe Petit, eroul real din vara anului 1974, a traversat la o exorbitantă înălţime, păşind pe o sârmă bine întinsă, distanţa dintre cele două Turnuri Gemene. O zi întreagă, oraşul-furnicar a fost fascinat de respectivul act artistico-suicidar.

Altminteri amorfă, anostă şi gregară, lumea a stat cu ochii spre cer să-l vadă pe omul suspendat sperând poate să asiste la o moarte cum nu s-a mai văzut. Vânzători, distribuitori, poliţişti, bancheri, curve, vârstnici, brokeri, secretare, femei bogate, studenți, avocaţi, homeleşi, toţi îl urmăresc interzişi pe omul plutitor. El le oferă prin prestaţia sa uitarea cu privire la vieţile personale mici, meschine şi frustrate. Altminteri, excelente notaţiile auctoriale şi descrierile unei lumi furnicar în care insul mărunt îşi pierde identitatea. În fond, un obscur exhibiţionosm - marcă a vremii noastre - l-a împins pe echilibrist să comită un gest nemaivăzut şi care i-a oferit nişte minute de eternitate: ,,În câteva secunde devenise mişcare pură şi putea face orice voia. Era înlăuntrul său şi în afara corpului său în acelaşi timp, savurând faptul că aparţinea cerului, că nu avea viitor, nici trecut, şi asta dădu mersului său un aer de fanfaronadă neintenţionată. Îşi purta viaţa dintr-un capăt în altul. Aşteptând momentul când n-ar mai fi fost conştient nici măcar de propria răsuflare.

Motivul lui esenţial era nevoia de frumuseţe. Mersul era o plăcere divină. Când se afla în aer, totul era rescris. Pentru trupul uman deveneau posibile lucruri noi. Dincolo de echilibru.

Pentru o clipă, se simţi nenăscut. Un alt fel de a fi treaz.’’ Însă după ce febra ziarelor cu privire la această insolită ştire s-a stins, fluviul lumii a continuat să curgă cu aceeaşi indolenţă în privinţa destinelor, a naşterilor şi a morţilor…

  • Plusuri

    Este un roman complex, în care pot fi recunoscute complexe tehnici ale postmodernismului literar.

  • Minusuri

    Din nefericire, finalul dă impresia unui ex abrupto.

  • Recomandari

    Cititorilor preocupaţi de sensul lumii contemporane.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro