Titlu: Bestiar
Autor: Julio Cortazar
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Tudora Şandru Mehedinţi
Numar pagini: 106
ISBN: 978-973-46-1448-6

Pret: 22,96 lei

O colecţie de vise tenebroase. Aceasta a fost primul gând care mi-a trecut prin minte o dată ce am terminat de citit Bestiar. Al doilea a fost: trebuie să îl recitesc, ca să înţeleg ce se petrece cu adevărat!

N-am apucat să fac acest lucru, mă voi raporta tot la prima impresie. Dar poate că e chiar mai bine aşa, fiindcă sentimentul cardinal cu care am rămas este cel al unei realităţi venite de dincolo de conştient, care nu poate fi înţeleasă decât cu mijloacele de dincolo de conştient, şi nu cu ajutorul raţiunii.

Mi-am imaginat cele 8 povestiri drept nişte mici monştri adunaţi într-un... Bestiar, fiecare cu propriile capricii şi nebunii. Întâmplările par, în general, smulse din cotidian - de exemplu, în povestirea care dă titlul volumului - plecarea unei fetiţe la ţară. Apoi încep să se insinueze, precum paranteze sau adnotări, completările la realitate - un tigru care se plimbă prin casă. Detaliile - sinestezice, paranteze între paranteze - par a confirma, în continuare, realitatea normală - amestecul de frică, plăcere, miros de salcie, u din Funes şi orez cu lapte, pe care îl simte fetiţa.

Trecerea între planurile realităţii se face delicat şi brusc totodată - în doze mărunte, dar neaşteptate. Raportarea la anormal este ea însăşi anormală: prezenţa tigrului nu pare a minuna pe vreunul dintre locuitorii umani ai casei...

Pe măsură ce tensiunea creşte, o frică scăpată de paza subconştientului, dând buzna în cotidian, accelerează pulsul. Aştepţi o explicaţie, dar nu ţi se oferă niciuna: monştrii din Bestiar se povestesc fie la subiectiva persoană întâi, fie de către un narator complice cu ambiguitatea, ca şi cum ai şti deja despre ce este vorba, şi anume că este vorba despre ceva de neînţeles! A înnebunit autorul Scrisorii către o domnişoară din Paris, sau varsă cu adevărat iepuraşi? Trăieşte Alina Reyes la răstimpuri şi în trupul altei fete, Cea de departe? Ce legătură este între mancuspii şi Cefaleea cercetătorilor izolaţi cu ele în deşert?

Este tigrul oare o halucinaţie a fetiţei? Sunt istorisirile despre monştrii din Bestiar simple fabulaţii, sau raţiunea noastră are nevoie de somn?

Cartea este o revărsare pe hârtie a viselor nocturne ale lui Cortázar. Visul - purtător de simboluri şi conţinuturi arhetipale - luminează acele unghere ale minţii lăsate în beznă de către conştient, fiind ghidul nostru într-o lume în care identitatea înseamnă alteritate, şi a cărei logică se infrăţeşte cu absurdul. Paradoxal la prima impresie, de vis - cu nebunia lui - avem nevoie, pentru a putea rămâne în realitate... Până la căderea nopţii şi întâlnirea cu propriile vise nocturne, recomand Bestiar ca pe o călăuză excelentă pentru o călătorie în starea de trezie pe tărâmuri onirice.