bookblog.ro

Cartierul Tortilla

Scris de • 16 March 2010 • in categoria

0Tortilla recenzie
Autor: John Steinbeck
Rating: Tortilla rating - recenzii carti
Editura: Rao
Anul apariţiei: 2004
Traducător: Veronica Focşeneanu
218 pagini
ISBN: 978-973-103-069-2

(ediţia în limba engleză)

Păşind alene prin litere ca prin iarba dintre coastele dealului pe care se iţeşte oraşul Monterey, cu pini negri profilându-se pe golful azuriu şi pescăruşi în contre-jour, tentaţia senzorialului este prea puternică şi rişti să te împiedici chiar de un paisano adormit lângă comoara sa - butelca de vin. Calmul interbelic pare că a luat în stăpânire acest colţ de lume, o Californie unde nu există decât eterna clipă fără memorie, arborând în a sa trecere cel mai de preţ lucru: libertatea.

Aici sălăşluiesc Danny şi cu prietenii săi paisanos. Cititorul neavizat s-ar grăbi, poate, să îi catalogheze drept huligani, beţivani, vagabonzi. Dar ce este un paisano? "O amestecătură de sânge spaniol, indian, mexican şi caucazian", spune autorul. Cineva absolut liber, aş adăuga. Singurele frânghii care îl leagă de timp sunt, poate, cele înnodate în vin. Dacă autorul îşi aseamănă eroii cu cavalerii Mesei Rotunde, ori cu haiducii lui Robin Hood, eu i-aş fi putut uşor confunda cu nişte personaje uitate peste milenii din cortegiul lui Dionysos, scăldaţi în fluvii de vin (luate pe ochi dulci de la nevasta lui Torrelli, cel cu cârciuma mai din vale), protejaţi de nimfe (precum doamna Morales, vecina la ale cărei orătănii - şi nu numai - pofteşte Danny) şi acompaniaţi de acea libertate pură care se aciuează doar pe lângă cei ce ştiu şi pot să trăiască veşnic în prezent.

Să îi cunoaştem pe protagonişti. Danny, un Rege Arthur modern, este recentul moştenitor a două case de lemn vechi de la viejo, başca un calendar din 1906, nişte funii de ardei roşii şi usturoi, un godin, nişte balansoare deşelate, un pat şi o chiuvetă cu robinet (la care nu curge apă, fiindcă nu îi dau drumul decât cu garanţie trei dolari, în traducere liberă - echivalentul a trei galoane de vin). Aceasta după ce a dormit de când se ştie sub cerul liber şi a spart geamuri toată viaţa ca să se distreze. Acum, după cum observă înţeleptul său tovarăş Pilon, "n-o să mai spargă Danny geamuri, [..] că le avea pe ale lui de spart." Însă acum poate debuta romanul, întrucât fortăreaţa lui Danny va deveni sediul central al "cavalerilor" şi liantul prieteniei lor.

Logicianul grupului este Pilon - "un iubitor al frumosului şi o fire mistică" - deşi mai des concetăţenii l-ar considera "Pilon, păcătosul, care punea la cale intrigi şi bătăi, care bea şi trăgea înjurături". Dacă Danny este o figura solară cu o forţă gravitaţională ce ţine laolaltă grupul de paisanos, Pilon este forţa motrice care pune în orbită, veghează şi ajustează fin tot ce se mişcă în acest sistem planetar. Bunăoară, datorită lui apar în peisaj Pablo - care dispăruse la zdup pentru că furase o gâscă, Jesus Maria Corcoran - "cureaua de transmisie a omeniei", un om cu suflet mare ce are şi înzestrarea de a fi atras către cei suferinzi, pentru a le putea oferi alinare (asta atunci când nu stă la poştă pentru a se uita prin scara spiralată la picioarele fetelor), Piratul şi Big Joe Portughezu"™.

Figura Piratului, emblemă a bunătăţii şi inocenţei arhaice, este sanctificată prin alaiul său de câini, nedespărţiţi de stăpân - Enrique, Pajarito, Rudolph, Fluff şi Señor Alec Thompson. Între momentele bahice sorbite serile cu prietenii în borcane de compot, el agoniseşte în taină câte o monedă de un sfert pentru o lumânare de aur promisă Sfântului Francesco d"™Assisi, ce va fi făcătoare de minuni. Cât despre Big Joe, acesta trăieşte după convingerea că viaţa unui om este drept împărţită pe jumătate între libertate şi închisoare.

Când prietenii se întâlnesc, se bat şi se îmbată - nu neapărat în această ordine. Ritualul bahic nu lasă loc impreciziei, fiindcă, "din punct de vedere spiritual, butelcile pot fi gradate" de la conversaţie serioasă şi concentrată (imediat sub gâtul primei sticle), până la bocete de dor sau mortuare, respectiv orice cântec cunoscut (două-trei degete sub gâtul celei de-a doua). Discuţiile de pe terasă - căci "ridicau acoperişuri, se uitau prin case, inspectau motive, repovesteau aventuri" - ne revelează o suită de personaje cu substanţă: departe de a fi bieţi alcoolici preocupaţi doar de grija următoarei mese, Danny şi prietenii lui se dovedesc a fi suflete nobile, cu o credinţă de nestrămutat în Dumnezeu (până şi câinii Piratului au o viziune sfântă) şi cu un decalog propriu privitor la relaţiile interumane, pe care îl respectă (aproape) fără abateri. Ceea ce ne şi aşteptam de la Steinbeck, maestru al portretelor oamenilor "de rând".

Totuşi, realul lui aici se desprinde de realul "de rând", sau e prins de un colţ într-o enclavă a acestuia. Codul prieteniei acestor cavaleri bahici aduce a iluzie optică în lumea noastră fragmentată. Comunitatea însăşi are un farmec idilic ce ni se scurge, irecuperabil, printre degete. Peisajul rustic, mai mult decât decor, evocă o natură ce a fost, probabil, defrişată, împachetată şi plastifiată de ani buni. Dualitatea existenţei este surprinsă în colţurile gurii, cu fiecare surâs la ironiile dulci-amărui ale poveştilor prin care trec eroii lui Steinbeck.

Departe de îngrămădeala conceptelor şi teoriilor despre etică, divinitate, existenţă, Steinbeck propune o plimbare dincolo de ţinutul raţiunii, pentru a simţi nemijlocit viaţa curgând în vene. Sau în pahare. Poate pentru că îmi trezeşte o nemărginită duioşie, se apropie de viaţă cu atâta candoare şi răscoleşte toate simţurile cu o emoţie concentrată, poate de aceea mă face Steinbeck să privesc întrebările existenţiale din altă perspectivă. Din cea mai simplă. Nimic nu pare mai simplu decât să trăieşti la nivelul senzaţiei, al bucuriei mărunte, ţesând poezia vieţii de zi cu zi - neavând conştiinţa ei şi tocmai prin aceea conferindu-i farmec şi permiţându-i să existe. O poezie udată cu vin şi asezonată cu sudălmi.


Scris de
Alexandra Popa

Categorie: | Editura:

Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. andrei spune:

    daca nu s-ar intampla sa stiu cat de captivanta si vie este cartea asta, as fugi de ea mancand pamantul dupa citirea unei astfel de recenzii scortoase, nenaturale, scremute. ai cazut in tentatia de a incarca descrierea cu concepte si epitete pompoase cand ar fi fost asa firesc sa scrii simplu si direct din sentimentele pe care ti le da o carte cu adevarat minunata.

    raspunde

  2. C.SÎRB spune:

    Pentru cei obişnuiţi să li se povestească romanul pe coperta a IV-a, într-adevăr, această recenzie ce bate către eseu poate părea ‘scorţoasă’ (nu-s de acord deloc cu acest termen în acest caz). Alexandra a încercat să abordeze cartea într-un stil diferit faţă de recenzarea ‘clasică’, a îndrăznit şi puţină interpretare, un pic de literaturizare, pentru că, intuiesc, i-a plăcut cartea şi a vrut să ne introducă cât mai bine, aşa cum i-a dictat ei vocea interioară, în atmosfera lui Steinbeck.

    Un pic de delicateţe nu ar fi stricat, andrei,, mai ales că recenzia de faţă nu este baş o aberaţie, cum insinuezi.

    raspunde

  3. alexandra spune:

    well, what can i say? i didn’t mean to. asa mi-a iesit.. : )

    raspunde

  4. bogdanm spune:

    Mie mi a placut recenzia, asa ,usor poetica cum se vrea..am citit o cu placere si m a incitat sa caut cartea, mai ales ca de Steinbeck am mai citit “Oameni si soareci” si vol de povestiri “Pasunile raiului”, al doilea mai putin cunoscut, dar pe care il recomand cu caldura.

    raspunde

  5. Alina spune:

    Si mie mi-a placut recenzia, mai ales ca citisem cartea si mi-am dat seama ca Alexandra a surprins foarte bine personajele si trasaturile lor.

    raspunde

  6. alexandra spune:

    multam, alina :) si bogdanm :)

    raspunde

  7. Dan Levant spune:

    Cartea asta m-a îndrăgostit de Steinbeck, acum multi ani… :) Iar recenzia e caldă si plăcută. Reusită. Multumesc… :)

    raspunde

  8. alexandra spune:

    si eu iti multumesc :) am gasit cu bucurie (la Carturesti, dar probabil exista si in alte locuri) colectia The essential John Steinbeck, care are “esentialul” (Of Mice and Men, East of Eden, The Grapes of Wrath, Cannery Row) in engleza. imi pare rau ca nu are si The Winter of our Discontent si Tortilla Flat… azi ma apuc de ea!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro