Titlu: Regele Lumii
Autor: David Remnick
Rating:
Editura: Preda Publishing
Anul aparitiei: 2016
Traducere: Andreea Vilceanu
Numar pagini: 352
ISBN: 978-606-93699-6-8

Când eram în școală și liceu citeam tot ce-mi cădea în brațe. La un moment dat am citit 2 cărți despre box - nu-mi cereți să-mi aduc aminte titlurile – și m-au fascinat povștile despre viețile unor campioni ca Joe Louis, Jack Dempsey, Floyd Patterson. Toți veneau dintr-o sărăcie lucie și învățaseră să se bată pentru a supraviețui. Toți erau buni, dar niciunul nu era ca „Regele lumii” – Cassius Clay.

Nu aveai cum să nu-l iubești, era altceva, era imposibil să treacă neremarcat, oriunde zbura cu avionul era sigur că orice om în viață știe cine este. Chiar și în România, în epoca de tristă amintire de dinainte de 1989, Cassius Clay (sau Muhammad Ali, cum vreți să-i ziceți) era un om foarte cunoscut. Pentru a pune faptele în context pentru cei mai tineri, trebuie să spun că în acei ani boxul era principalul spectacol în America, iar Ceaușescu a vrut să arate între 1966 și 1974 deschiderea sa față de lume și una dintre concesiile făcute a fost transmiterea la TV a meciurilor de box ale lui Muhammad Ali. Așa am ajuns să-l vedem luptând, vorbind și dansând în ring. Așa am ajuns să-l îndrăgim sau să-l urâm, oricare sentiment, dar nu indiferența.

Trăind pe viu aceste momente mi-a fost mult mai ușor să parcurg evenimentele povestite de David Remnick în cartea sa despre Muhammad Ali „Regele Lumii”. Autorul ne prezintă toate bunele și toate relele, toate calitățile și toate defectele lui Ali.

Cartea începe cu prezentările lui Floyd Patterson și Sonny Liston pentru a ne introduce în atmosfera lumii boxului din acei ani. În 1962 Liston îl invinge prin KO pe Patterson și devine Campionul lumii.

Apoi, încet, accentul se mută pe Cassius Clay și pe ascensiunea sa. Mai întâi câștigă medalia de aur la JO  de la Roma, apoi trece la profesionism și obține 19 victorii consecutive pentru a putea deveni challenger în lupta pentru titlul de Campion al greilor. În tot acest timp s-a remarcat prin gura lui mare, fiind cunoscut ca un personaj insuportabil care își prezice runda câștigătoare prin rime.

În 1964 Cassius Clay devine Campion mondial și a doua zi după victorie anunță că e membru al organizției Nation of Islam, primind noul nume de Muhammad Ali. Va deține centura de campion până în 1967, învingându-i în câteva meciuri de legendă pe Sonny Liston și Floyd Patterson.

Urmează marele razboi cu Guvernul Statelor Unite după refuzul lui Ali de a lupta în Vietnam – „Nu am nimic de împărțit cu Vietcongul.” - este suspendat și i se retrage licența până în 1970.

Redevine Campion al lumii și îi învinge în meciuri celebre pe Joe Frazier și George Foreman.

Exemplific doar cu „The Rumble in the Jungle” Vs George Foreman, poate cel mai celebru meci de box din istorie:

Încă din 1975 medicul lui îl avertizează legat de posibile suferințe ale creierului. Din păcate, nu renunță și boala Alzheimer pune stăpânire pe el câțiva ani mai târziu.

Conform scriitorului Joyce Carol Oates, el a fost unul din puținii sportivi care „definesc termenul de reputație publică”.

Ali rămâne „o legendă americană, un simbol al credinței, al talentului și curajului.”

• Plusuri

  Bonus: o introducere de Salman Rushdie.

• Minusuri

  Un capitol despre cum Mafia italiană controla boxul.

• Recomandari

  Iubitorilor de box, evident.