bookblog.ro

Cum a murit Murph?

Scris de • 6 August 2013 • in categoria

Titlu: Păsările galbene
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 200
ISBN: 978-973-46-3405-7
Cumpara cartea

Romanul de debut al lui Kevin Powers a încântat lumea literară încă de la apariție și a cules premii ca Guardian First Book Award și Hemingway Foundation/PEN Award, adunând pe lângă elogiile criticilor și pe cele ale jurnaliștilor afiliați unor mari cotidiene ca The New York Times și The Observer. Confruntat constant cu întrebarea legată de experiența sa de război (a participat în războiul din Irak timp de un an în 2004) s-a descis să transpună evenimentele de atunci într-o carte care să prezinte cum a fost efectiv și ce a simțit fizic, emoțional și psihologic pe câmpul de luptă.

Cumpără titlul în engleză

„Îți dorești să cazi, atâta tot. Te gândești că lucrurile nu pot continua în felul ăsta. E ca și cum viața ta ar fi un popas pe buza unei stânci – să mergi înainte pare imposibil, nu din lipsă de voință, ci din lipsă de spațiu. Posibilitatea unei alte zile sfidează legile fizicii. Și nu te poți întoarce. Așa că-ți dorești să cazi, să te desprinzi de toate, să cedezi, însă nu poți. Și fiecare răsuflare îți amintește lucrul ăsta. Cam asta e. ”

Eu m-am bazat pe aprecierea altora în ceea ce privește cartea și am zis că din moment ce și-a croit un loc în top 10 cărți din 2012 alcătuit de către The New York Times merită să arunc un ochi pe un roman care altfel mi-ar fi scăpat cu totul din vedere, chit că are o copertă ochioasă care te îndeamnă măcar la o ridicare de pe masa din librărie.

Oricât de dezinteresată aș fi de subiectul războiului și oricât de mult m-am forțat să duc cartea la capăt nu o consider o experiență ratată în ciuda poticnelilor dese. Motivul e unul simplu – ce pierde romanul prin subiect câștigă înzecit prin stilul în care este scris și mai ales prin imaginile pe care le evocă și care mențin toată povestea într-un echilibru perfect, fără a stoarce lacrimi celui ce o citește și fără a cădea în extrema cealaltă, a unei violențe exacerbate.

Eroii lui Powers sunt doi soldați, Bartle și Murphy, în vârstă de 21 și respectiv 18 ani, care ajung să lupte în asediul orașului Al Tafar, momentul evidențiind falia dintre ce credeau ei că e războiul și ce e de fapt războiul în prima linie, când oboseala, frica și încordarea își spun cuvântul și anesteziază orice urmă de umanitate sau capacitate de analiză a faptelor personale, lăsând loc unei sume de automatisme a căror miză nu e decât supraviețuirea.

pasari galbene

Ideea de bază de la care pornește autorul este aceea că războiul nu se termină o dată cu întoarcerea acasă și-și construiește relatările prin alternarea prezentului cu trecutul (luptele de la Al Tafar), prin alternarea severității și cruzimii soldatului experimentat (sergentul Sterling) cu naivitatea puștiului care se dorește bărbat (soldatul Murphy). Bartle narează pe două planuri care culminează cu moartea lui Murph și care-l aduc mai aproape de întâmplările de peste ocean pe care le rememorează la infit și îl alienează de viața din Richmondul natal pe care ar trebui să o continue o dată cu finalul turului militar.

„Bâzâitul paletelor au acoperit zgomotul mașinilor de pe stradă și sfârâitul ușor al clătitelor din bucătărie. Simțeam miros de grăsime și iarbă netunsă. Simțeam miros de casă curată și de pat de lemn. Toate erau acolo ca să umple ceva. Zgomotul, sunetul existau doar ca să ocupe spațiu. Mușchii mi s-au încordat în golul pe care încă îl mai numeam acasă.”

Imaginile pitorești din Virginia și chiar și cele din Irak alcătuiesc punctul forte al romanului care luat ca întreg pare să dezamăgească pe alocuri și să se piardă într-o prezentare banală de evenimente care sunt mai degrabă mai rar decât mai des punctate de încleștarea forțelor și nici nu lucrează către un climax puternic care să răspundă dintr-o suflare la ce s-a întâmplat cu Murph și de ce personajul principal își face atât de multe mustrări de conștiință.

Acțiunea nu se precipită ci înaintează leneș ca patrula militară într-o zi caniculară, risipind strângerea de inimă a războiului la umbra unui stejar din planul prezentului.

Concluzia e una de acceptare și înțelegere că farmecul romanului stă în frază și în subiectul ce umple un gol în literatura americană contemporană cu evenimente recente semnificative, dar te face să înțelegi totodată că în afara granițelor SUA acesta își pierde din puterea de captivare a publicului neafectat de o dramă pe care nu o poate percepe ca fiind a lui, incapabil să conștientizeze pe de-a-ntregul că războiul aruncă umbre lungi și permanente asupra individului fie noapte, fie zi.

  • Plusuri

    Imagistica romanului.

  • Minusuri

    Ritmul tărăgănat al poveștii.

  • Recomandari

    Pasionaților de literatură de război, dar o literatură axată mai mult pe om și mai puțin pe fapte.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Totul este iluminat Jonathan Safran Foer

Copyright ©2011 Bookblog.ro