bookblog.ro

Delăsare contra eficiență – Cum să ieși învingător în lupta cu timpul

Scris de • 22 November 2012 • in categoria

Titlu: Procrastinarea
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 304
ISBN: 978-606-600-786-3
Cumpara cartea

A procrastina – a amâna în mod nejustificat începerea unei acțiuni, în special din cauza neglijenței habituale sau lenei; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa.

Faci sau nu faci. Nu ai dreptul la încercări
Master Yoda

Cumpără titlul în engleză

Cartea lui Piers Steele aduce sub lumina reflectorului o problemă veche de mii de ani – procrastinarea, a cărei ominiprezență și putere de acaparare ne trage în jos cu o forță de-a dreptul gravitațională, creând ziduri și piedici în calea obiectivelor pe termen lung.

Disecarea problemei se face progresiv, pornind de la trei cazuri de procrastinatori care au cauze diferite pentru adoptarea comportamentului delăsător – lipsa încrederii în sine și a posibilității de a atinge scopul propus, lipsa valorii atribuite sarcinii întreprinse și neplăcerea profundă resimțită de activitatea respectivă și în final distorsionarea timpului și aprecierea acestuia ca fiind infinit. Astfel Steele oferă posibilitatea cititorului de a se identifica cu unul din cei trei, după aplicarea unor teste, și de a selecta soluțiile și tacticile de contracarare cele mai potrivite.

Un prim factor identificat în fișa clinică a procrastinării este autoamăgirea tradusă prin linia fină dintre ”nu pot” și ”nu vreau” care duc spre augmentarea dificultăților ce ne așteaptă și astfel ne justificăm față de noi necesitatea amânării indefinite și conștiente a ceea ce avem de făcut.

Și de aici începe prezentarea cercului vicios marcat pe rând de vină și anxietate care sunt o cauză a stresului de zi cu zi și a absenței fericirii. Apoi intră în scenă impulsivitatea, calitate definitorie a procrastinatorului incapabil să stăpânească nerăbdarea momentului și nevoia impetuoasă de a avea totul acum, în clipa de față.

O mare parte a cărții prezintă problema din perspectiva neuroștiinței, a antropologiei și a istoriei care consemnează din perspective proprii efectele și cauzele celei mai răspândite ”maladii” a secolului în care trăim. Neuroștiința se folosește de exemplu calului – sistemul limbic și al vizitiului – cortexul parafrontal în explicarea impulsurilor de moment și amănarea recompensei, a cântăririi deciziilor, a sistemului executiv al acțiunilor și implicarea sa în finalizarea țelurilor stabilite și atingerea considerațiilor pe termen lung.

Din punct de vedere antropologic procrastinarea apare ca rezultat al diferenței dintre normele sociale și obligativitatea individului de a fi prevăzător și atent cu viitorul său și evoluția biologică a individului blocat, la nivel de instincte, în epoca de piatră unde „aici” și „acum” erau literă de lege.

Istoric vorbind prima mențiune despre fenomenul procrastinării este întâlnită încă din antichitatea lui Aristotel prin krasia(slăbiciunea voinței) și malakia (a nu face un lucru pe care trebuie să îl faci). Universalitatea termenului transcende granițele naționale sau culturale prin întâlnirea echivalentului hawaiian napa sau a celui scoțian maffing.

Iar această universalitate se mai traduce și prin formele pe care le adoptă sau mai degrabă ariile din viața de zi cu zi peste care se răsfrânge. De la cele minore ca treburile casnice, programarea la doctor, planificarea unei vacanțe, studiul pentru un examen la cele majore ca relațiile sentimentale, evitarea angajamentului, finalizarea sarcinilor de serviciu și delăsarea financiară tradusă adesea prin acumularea datoriilor.

Soluția generală, trasată în linii mari, pentru procrastinare pare să vină din legea lui Emmet: Groaza cu care procrastinatorii privesc îndeplinirea unei sarcini le consumă mai mult timp decât actul în sine al săvârșirii ei. Iar imboldul pentru înfruntarea fricii îl constituie motivarea - fie că e vorba de abordarea diferită a sarcinii, într-un mod ludic care elimină constrângerile fastidioase sau pur și simplu abordarea economică de tipul „Time is money”, care pune în balanța beneficiile obținute pe termen lung versus valoarea imediată a acțiunilor.

Concluzia?

„În mediul în care am evoluat, am băut atunci când ne-a fost sete, am mâncat când ne-a fost foame și am muncit când am fost motivați. Pornirile noastre se identificau cu urgențele. Atunci când am început să anticipăm viitorul și să făurim planuri, am intrat în dezacord cu propriul temperament, acționând împotriva firii noastre. Purtăm înrădăcinat în noi un orizot temporal potrivit unei lumi mai vechi și mai puțin sigure, o lume în care hrana se descompunea rapid, vremea se schimba pe negândite și drepturile de proprietate încă nu fuseseră inventate. Rezultatul este că ne ocupăm de griji și de oportunități pe termen lung folosindu-ne mintea mai degrabă făcută pentru a răspunde necesităților prezentului. Pierzând paradisul și câștigând civilizația, vom avea permanent de luptat cu procrastinarea.”

  • Plusuri

    Multiplele puncte de vedere din care este privită procrastinarea și modalitățile de combatere personalizate pentru fiecare tip de procrastinator. Stilul cursiv de scriere care face lecturarea cărții accesibilă oricui.

  • Recomandari

    Procrastinatorilor și celor interesați de dezvoltarea personală.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro