bookblog.ro

După o dragoste mare… e posibil să mai fie încă una

Scris de • 20 November 2013 • in categoria

Titlu: Delicatețe
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 200
ISBN: 978-606-579-476-4
Cumpara cartea

„Nu aș putea să mă reconciliez cu lucrurile, fiecare clipă trebuie să se smulgă timpului pentru a-mi da un sărut”. Emil Cioran

Romanul lui David Foenkinos, Delicatețe, își merită numele pe deplin pentru că se folosește de sensul substantivului în cauză pentru a istorisi viața sentimentală a lui Nathalie, pe care o împarte în două ca pe o bucată de tort.

Cumpără titlul în engleză

„ Dacă va comanda o ceaşcă de cafea decofeinizată, mă ridic de la masă şi plec. Nu ai dreptul să bei o ceaşcă de cafea decofeinizată la genul acesta de întâlniri. Este cea mai puţin convivială băutură din câte există. Nici ceaiul nu este mai bun. Abia ne-am întâlnit şi ne instalăm deja într-un cocon moale. Simţi că ne vom petrece după-amiezile de duminică uitân­du-ne la televizor. Sau, mai rău, la socri. […] În cele din urmă şi-a spus că un suc ar fi în regulă. Da, un suc e simpatic. Convivial şi deloc agresiv. Ar arăta că fata este blândă şi echilibrată. Dar ce fel de suc? Mai bine te fereşti de cele clasice: de evitat sucul de mere sau de portocale. Trebuie să fii puţintel original fără să fii excentric. Sucul de papaya sau de guava, te ia cu fiori. Nu, cel mai bine ar fi să aleagă ceva între ele, bunăoară sucul de caise. Asta e. Sucul de caise este perfect. Dacă alege sucul de caise, o iau de nevastă, a gândit François. […]

– Am să iau… Un suc de caise, a răspuns Nathalie.

A privit-o ca pe o efracţie a realităţii.“.

Fragmentul de mai sus, prezentat și pe ultima copertă induce în eroare cititorul care, asemeni mie, se aștepta la un roman siropos care l-ar face mândru pe Nicholas Sparks. Din fericire n-a fost cazul să-mi verific glicemia la fiecare 10 pagini dar nici prea bine n-am dus-o.

Cartea se comportă mai degrabă ca o piesă de teatru, capitolele servind drept scene între care legătura și fluiditatea par să se piardă. Această caracteristică din păcate afectează și celelalte elemente ale romanului cum ar fi personajele sau acțiunea care pare să se comprime sau dilate după bunul plac în așa fel încât după aproape 200 de pagini nu rămâi decât cu o schiță a caracterelor lui Nathalie, Markus sau Charles sau a acțiunii în sine, mecanică pe alocuri, lipsită de durerea înnebunitoare a pierderii unui soț sau de cea a bucuriei datorată regăsirii de sine, a feminității sau sexualității.

M-aș încumeta să numesc opera lui Foenkinos un capriciu al scriitorului care s-a ambiționat să simplifice și să reducă momente esențiale din viața personajului principal la un set de replici și descrieri sumare și care s-a încăpățânat să sublimeze până la esență marile tragedii și bucurii ale vieții.

Poate sunt eu prea critică prin prisma faptului că atât frângerea inimii cât și refacerea ei au fost tratate sumar, accentuând caracterul lor subit dar dezbrăcându-le în același timp de însemnătate și de profunzime.

Totuși cartea nu este lipsită total de merite, ea având avantajul de a ne reaminti ceea ce de fapt știm oricum – că după ploaie iese și soarele și că lucrurile după care tânjim cel mai mult și pe care le căutăm toată viața se află de fapt sub nasul nostru.

  • Plusuri

    Lecția de viață servită cu ambele fațete ale monedei și care nu este romanțată sau exagerată în vreun fel.

  • Minusuri

    Stilul sincopat de a scrie care face din Delicatețe un roman mai mult decât ușurel pentru că refuză în mod voit să se afunde în una din cele două mari teme – durerea sau iubirea.

  • Recomandari

    Celor ce-și doresc să-și umple câteva ore într-o după-amiază de week-end.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro