bookblog.ro

Economia libertăţii

Scris de • 24 November 2009 • in categoria

Titlu: Economia libertăţii
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 352
ISBN: 978-973-8131-66-8

În numele toleranţei la care ne declarăm cu toţii adeziunea, putem accepta multe idei sau păreri care nu seamănă cu ale noastre. De exemplu, putem accepta că există câţiva politicieni necorupţi (nu neapărat incoruptibili). Sau putem accepta că există şi români vii de care merită să fim mândri. Sau că America nu e chiar Paradisul. Putem accepta chiar, cu o uşoară grimasă, că televizorul tâmpeşte şi Adrian Mutu chiar e un cititor asiduu. Când vine vorba despre capitalism însă, ne baricadăm repejor după nişte axiome pe care amorul nostru propriu, de homo consumericus, nu ne permite să le supunem duşului rece al întrebărilor raţionale.

Explicaţia e destul de banală: fiindcă plecăm de la premisa falsă că dacă toţi muncim, ajungem să credem că ştim de fapt cum stau lucrurile în capitalism, ca urmare suntem liberi să repetăm fără prea mult simţ critic şlagărele binecunoscute, precum "Capitalismul poate e criminal, dar e singura alternativă viabilă", "Decât 8 ore pe zi în comunism, mai bine 12 în capitalism" şi ceva mai publicitarul "Ah, ce bine că există Coca-Cola". Şi, odată epuizată această vastă şi diversificată paletă de opinii, putem trece la fotbal şi la politică.

Trebuie să mărturisesc de la bun început că ştiu la fel de multe despre economia politică câte ştiu despre tehnica surfilării sau rezistenţa materialelor. Însă există cineva care spune că nu trebuie să-ţi vină experţii, specialiştii şi doctorii în capitalism ca să înţelegi principiile fundamentale ale unei economii. Iar acela este un economist. Numele lui este John Chrysostom Médaille, este Profesor de Justiţie Socială la Universitatea din Dallas şi va lansa joi, 26 noiembrie, la Bucureşti*, o carte care dărâmă tot sistemul nostru de gândire economică, fundamentat pe "trebuie să mori 12 ore la birou pentru a avea siguranţa zilei de mâine". Cartea, numită "Economia libertăţii. Renaşterea României profunde", este editată de rebelul numit mai sus şi de un alt rebel, român - Ovidiu Hurduzeu şi este - o spun fără rezerve - o premieră în România. În paginile cărţii se găsesc, frumos ordonate, 14 eseuri şi studii semnate de 14 economişti şi gânditori de calibru din Occident şi ţara noastră**, care explică (într-un limbaj pe care-l înţeleg lesne şi habarniştii ca mine, dar şi cei care au studiat problema în amănunt) de ce ajuns în faliment măreţul şi inatacabilul capitalism şi, mai ales, ce trebuie făcut.

Nu voi face aici un rezumat al volumului, mult prea consistent şi savuros (!) pentru a nu fi citit pagină cu pagină, cu creionul în mână şi cu speranţa, atât de rară, că se poate schimba ceva. Însă poate primul pas pe care trebuie să-l facem pentru a înţelege de ce capitalismul nu este calea cea mai strălucitoare către bunăstare şi progres este să identificăm şi să analizăm miturile care-l legitimează.

MITUL NR. 1 - Capitalismul este un sistem coerent faţă de sine însuşi

Se poate dovedi cu uşurinţă falsitatea acestei afirmaţii cu ajutorul unui om serios, pe nume Chesterton, care spune răspicat:

"Capitalismul devine contradictoriu odată ce ajunge la desăvârşire întrucât lucrează cu mase de oameni care îndeplinesc în mod simultan două roluri opuse. Când majoritatea sunt salariaţi, este din ce în ce mai greu ca aceste persoane să fie şi consumatori. Capitalistul va încerca întotdeauna să reducă din cererile servitorului, dar prin aceasta nu face decât să taie din ceea ce consumatorul poate să cheltuiască. ["] Capitalismul vrea ca una şi aceeaşi persoană să fie simultan şi bogată şi săracă." Cred că unii, mai iniţiaţi în ale psihiatriei, ar numi asta "schizofrenie".

Sau poate cuvântul e prea dur - cum să nu funcţioneze capitalismul când el se fundamentează pe însăşi Piaţa, adică acel teren de joc în care fiecare are voie să facă şi să desfacă mărfuri sub delicata îndrumare a mâinii invizibile şi a statului care, după cum bine ştim, este imparţial, neutru, veghează doar ca "să nu se existe abuzuri". Într-o economie de piaţă, eşti liber să fii întreprinzător, să-ţi dezvolţi proiectele personale, să închei contracte cu cine vrei tu şi mai ales să refuzi. Teoria, trebuie să recunoaştem, e frumoasă ca o primăvară, dar în practică lucrurile stau un pic altfel. Ceea ce Hillaire Belloc a spus, dintr-o bucată, acum un secol, rămâne valabil:

"Majoritatea aşa-numitelor contracte "libere" sunt astăzi contracte leonine: aranjamente pe care unii au libertatea să le accepte sau nu, iar alţii nu au această libertate, pentru că, dacă le-ar refuza, ar crăpa de foame." Trebuie să admitem că asta nu înseamnă chiar dreptul de a alege, aşa cum ni-l închipuiam noi.

MITUL NR. 2 - Capitalismul - chiar cu eventuale contradicţii - rezistă

(se poate completa, după preferinţă cu argumente forte de tipul "...da, dovadă că am Mastercard şi cumpăr de la Carrefour pe bonuri de masă")

Nu, ceea ce trăim azi nu este capitalism în varianta lui imaculată. Un termen mai apropiat de realitate, dar ceva mai scămos, este cel de "keynesianism" - adică, pentru cei care au avut nota 2 la economie (ca mine; şi nu e o metaforă), apariţia statului în peisajul economic, care, miluindu-se de sectorul privat împărţit frăţeşte de câteva corporaţii imense, le sprijină pe acestea din urmă astfel încât toată lumea să fie fericită. Statisticile arată că aşa-zisul capitalism nu are nici o şansă de supravieţuire în lipsa cârjelor din ce în ce mai costisitoare ale statului (cârje care, din când în când, se mai frâng şi mai cad în capul contribuabilului. Dar ce contează câteva milioane - sau zeci, după cât de mare e ţara - de oameni aruncaţi în şomaj atâta vreme cât economia "trebuie relansată" pe aceeaşi reţetă, dovedită a fi falimentară?). Rezultatele modelului american, ne arată profesorul Médaille, sunt înfloritoare:

"... la începutul administraţiei Reagan, datoria naţională era de 700 miliarde de dolari; la sfârşitul erei Reagan-Bush a ajuns la 2,1 trilioane. S-a dublat odată, şi încă o dată, ajungând acum la 9,3 trilioane. Această creştere a datoriei reprezintă o creştere reală a impozitelor, întrucât împrumuturile sunt o formă de impozitare - impozite puse pe spatele generaţiei viitoare. Asta ne duce la o concluzie inevitabilă: capitalismul şi piaţa liberă sunt incompatible."[sublinierea mea., S.M.]

Da, dar ne rămâne, totuşi, proprietatea. Orice s-ar zice, în comunism nu aveai de nici unele, pe când în "capitalism" ai tot ce vrei. Cu prima parte sunt de acord, dar ce urmează după virgulă sună interesant. Aşa să fie? Vorbim despre acelaşi lucru? Pentru că "proprietate" nu înseamnă apartamentul pentru care vei plăti timp de 30 de ani o sumă aproape dublă faţă de valoarea lui, fără a fi vreun moment sigur că-ţi va rămâne ţie, nici maşina în leasing, pentru achitarea căruia ţi-ai mai luat un job, din cauza căruia familia, prietenii şi micile hobby-uri sunt lăsate de izbelişte. De ce amestec familia, prietenii, pasiunile în teoria asta economică? E simplu - dacă pentru capitalism, omul este o marfă, pentru distributism omul este un întreg care nu poate fi "spart" între muncă şi viaţă.

John Médaille: "La nivel teoretic, şi socialismul şi capitalismul absolutizează proprietatea, pentru unul ea este bună în mod absolut, pentru celălalt este răul suprem. La nivel practic însă, această diferenţă contează prea puţin deoarece în ambele cazuri proprietatea dispare în meandrele birocraţiilor publice şi private. În practică, socialismul se transformă în capitalism de stat, "aparatcikii" devenind adevăraţii proprietari, iar capitalismul devine socialism privatizat căci profiturile sunt privatizate, iar pierderile sunt socializate. [...] Fără democraţie economică, democraţia politică este limitată - asta în cel mai bun caz - sau este de-a dreptul o înşelătorie, în cazul cel mai rău".

Şi poate ar trebui să ne punem un semn de întrebare şi asupra atât de slăvitei "competiţii", văzută acum ca singurul fel în care oamenii pot să interacţioneze economic. "Capitalismul" înseamnă competiţie tot aşa cum ar însemna competiţie un meci de fotbal între mine şi Adrian Mutu, menţionat mai sus. Ca să poţi vorbi de competiţie, trebuie să poţi ai un punct de plecare comun. Nu vorbesc de actori economici egali - ar fi o absurditate - dar din aceeaşi categorie, comparabili adică. Ce leagă bătrâna de la sat care e nevoită să vândă laptele cu 50 de bani de multinaţionala care îl vinde cu 4 lei sub formă de apă chioară pasteurizată şi ambalată sofisticat? Nimic. Ce îi desparte? O nedreptate, şi încă mare.

CE PUNEM ÎN LOC?

Modelul economic propus de cei ce semnează cartea de faţă se numeşte distributism. El nu este o invenţie fabricată de vreun anarhist înfierbântat, nici de vreun think-tank finanţat de vreo corporaţie multinaţională. Nu este, deci, o utopie. A început deja să funcţioneze, şi nu numai să funcţioneze, dar să fie chiar mai eficient decât modelul "capitalist". Numai două exemple, cele mai relevante:

Cooperativele Mondragón din Ţara Bascilor actualmente, al şaptelea grup de afaceri din Spania. 114 firme deţinute în nume propriu sau în parteneriat. Peste 100.000 de angajaţi. De la înfiinţare, din 1956 până în anii 1990, puterea de cumpărare a membrilor cooperativelor a crescut cu cca. 250%. Caja - Casa de Economii a Mondragón - este a zecea bancă din Spania.

Regiunea Emilia-Romagna din Nordul Italiei. 4,2 milioane de oameni. Cea mai prosperă regiune din Italia. Industrie a firmelor mici. Salariul mediu în zonă este aproape dublu decât în restul Italiei, 45% din valoarea PIB-ului fiind creată în întreprinderi de tip cooperatist (cf. Kevin Carson)

Cum se poate? Tiparul după care sunt construite aceste insule de economie la scară umană este explicat în amănunt în paginile volumului. Trebuie spus, însă, de la bun început, că diferenţa cea mai mare este aceea că lucrătorii sunt proprietari. Adică au un drept real de decizie. Adică participă în mod real la bunul mers al cooperativei (cooperativa fiind, de fapt, celula de bază a acestui sistem). Adică nu sunt doar nişte rotiţe care se pot schimba la prima criză de nervi a managerului.

"Să ne gândim, de exemplu, ce ar însemna să ţii, în regim de piaţă, o mică berărie sau o cârciumioară, pe care ai deschide-o în propria casă. Cumpărarea unor recipiente şi mici tancuri de fermentare, a câtorva mese în plus pe care să le pui într-o cameră disponibilă folosită în chip de sală de restaurant ar necesita cel mult un împrumut la bancă. Plata lunară ar putea fi asigurată doar pe baza câştigului obţinut de la câţiva clienţi pe săptămână. Nişte muşterii seara şi în weekend, probabil proveniţi dintr-un cerc de cunoscuţi, ar permite să înlocuieşti o parte din munca salariată cu cea din restaurant, având posibilitatea să renunţi cu totul la serviciu, sau doar parţial, pe măsură ce clientela creşte. În această afacere, ca în multe altele de acest gen, costurile şi capitalul iniţial sunt minime, ceea ce înseamnă costuri de operare modeste."(Kevin Carson)

Cine se opune? Printre alţii (înţeleg prin "alţii" intermediarii aceia miraculoşi datorită cărora producţia de portocale din " Oltenia a crescut veritiginos anul acesta) se numără statul. Nerentabil, greoi, incapabil de a vedea pe termen lung. Acelaşi stat capabil să legalizeze orice pentru a obţine profit, impune micului întreprinzător condiţii umilitoare de funcţionare (de la licenţe, taxe şi autorizaţii fără număr până la controalele şi inspecţiile grave ale funcţionarilor statului în căutare de ocazii de şpagă). Este de un bun-simţ minimal să înţelegi că atâta vreme cât statul nu este un partener, ci un factor cu rol coercitiv, iniţiativa privată, "la firul ierbii", este descurajată:

" În absenţa reglementărilor juridice privitoare la licenţe, zonare etc., oare câţi oameni ar deschide azi o frizerie dacă tot ce le-ar trebui ar fi un scaun, nişte foarfeci, piepteni şi pomade? Câţi oameni ar pune pe picioare astăzi un serviciu de taximetrie dacă n-ar avea nevoie decât de o maşină şi de un telefon mobil? Câţi oameni n-ar deschide o grădiniţă astăzi dacă s-ar strânge câţiva părinţi să plătească pe unii dintre ei ca să aibă grijăde copii?" (Roderick Long, citat tot de Carson)

Un stat al cărui scop nu diferă de cel al unui jandarm nu poate fi nici eficient, nici reprezentativ. Iată de ce Mircea Platon formulează, aparent paradoxal: "statul nu e reprezentativ decât în măsura în care sunt lucruri pe care nu le poate cuprinde",

iar James Matthew Wilson: "A vorbi, aşadar, de «interesele individului» ca şi cum aceastea ar fi în opoziţie cu cele ale «Statului» sau ale «societăţii» e literalmente absurd: creăm entităţi şi interese separate pentru a descrie ceea ce de fapt e legat organic".

Esenţial, pe ce se bazează economia distributistă? Simplu fie spus: pe dăruire. Sună utopic? Comparaţi atunci evoluţia Encyclopaedia Encarta, elaborată după cel mai serios model corporatist (la care Microsoft a renunţat anul acesta) cu cea a Wikipedia, la care fiecare contribuie liber (şi variaţiile pe această temă, mai ales în spaţiul on-line, sunt extrem de multe. Cel mai la îndemână ar fi pagina pe care citiţi aceste rânduri).

O economie a oamenilor cinstiţi (ştiu, sună uşor anacronic. Deocamdată...), departe de iluziile şi ingineriile financiare ale vremurilor noastre. Poate a venit vremea să-i capitalismului sălbatic i se opune distributismul domestic, iar pieţei de tip junglă să i se opună, de-acum, piaţa morală a distributismului. Şi dacă tot vorbim atât de adesea despre "bucuriile simple", poate a venit vremea să ne gândim la rece dacă merită să cumpărăm roşii fără gust de la supermarket, când le putem avea mai ieftin de la ţăranii din satele vecine (fiind o economie a oamenilor cinstiţi, combinatorii care fac ca preţul unui fruct să se tripleze pe distanţa de 30 de km dintre grădina ţăranului şi piaţa din oraş, ar cam trebui să fie scoşi din joc). În fond, premisele româneşti sunt cât se poate de favorabile. O ţară mare, cu încă mulţi ţărani care ştiu să muncească pământul (au cu ce, dar nu mai au de ce - şi asta, din cauza unei administraţii de tip hibrid, comunist-capitalist) şi din ce în ce mai mulţi tineri care au înţeles revoluţia internetului, pe care vor să-l folosească în scopul comunităţi(lor). Cu din ce în ce mai mulţi oameni care nu mai vor să trăiască în garajele urbane, muncind pe rupte în birouri, fără nici o bucurie. O ţară care stă însă prost la capitolul organizare şi, ca urmare, importă cu succes - cu tot Bărăganul şi Câmpia ei de Vest - porumb din Ungaria, seminţe din Bulgaria şi orice obicei prost din Occident. Cred însă că vom învăţa şi noi din lecţia pe care Occidentul e nevoit acum să o înveţe. Se zice că aşa fac cei înţelepţi.

Scris de Silviu Man

*La ora 20:45, la Sala Rapsodia, str. Lipscani, nr. 53. Vor lua cuvântul: John Chrysostom Médaille, Dan Puric şi Ovidiu Hurduzeu. Tot atunci se va lansa şi un alt volum valoros - "Mişcarea conservatoare" de Paul Gottfried (ediţie îngrijită de Mircea Platon, în traducerea colegului meu de pe secţiunea de Ştiinţe Umaniste şi Religie, Dragoş Moldoveanu)

** ... printre care Phillip Blond: gânditor politic britanic, comentator economic şi cultural, considerat "regele filozof" al conservatorilor britanici. David Ellerman: matematician, economist, filozof, sociolog. Doctorat în matematicí£. A predat economie, matematicí£, informaticí£ la diferite universití£ţi, a lucrat la Banca Mondialí£. Race Mathews: economist australian, fost parlamentar şi ministru în câteva cabinete laburiste. Actualmente este Senior Research Fellow la Facultatea de Business şi Economie a Universití£ţii Monash. Stefano Zamagni: profesor de economie la Universitatea din Bologna, consultant al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace.

    Categorie: | Autor: | Editura:

    Citeste cele 67 COMENTARII si spune-ti parerea!

    1. anca giura spune:

      ah, capitalismul, cât mă doare uneori…şi adesea exact în acele detalii de tip fructe şi legume fără gust. Nu ştiu dacă vom fi capabili să redescoperim vârsta de aur a capitalismului, ar însemna să reinventăm tradiţia ca şi concept după ce postmodernismul tocmai îl dinamită…

      raspunde

    2. Stimate domnule Man,

      Foarte buna aceasta recenzie. Am azvarlit cateva priviri prin carte. E demolatoare. Dupa masurile lui Obama din aceasta criza economica de a tine un cadavru in perfuzii, dupa un “razboi impotriva Raului” – asa cum spun neoconii – un razboi etern care duce la ruinarea democratiei americane si instaurarea dictaturii – vezi in SUA “solutia” Sen. Carl Levin din aceasta saptamana de a instaura o noua taxa, taxa de razboi (apropo de asta, de ce “democratii iubitori de pace” ai lui Obama nu protesteaza impotriva razboiului, dar pun taxa de razboi????) – dupa toate aceste atacuri la adresa libertatii politice, economice si religioase, ce mai pot spune neoliberalii / socialistii / neoconservatorii?

      Dupa ce ca tot ei au adus in situatia asta statele nationale, mai au si nesimtirea sa ne dea lectii de moralitate si profesionalism. Ce mai pot spune capitalistii dupa ce comunismul si nazismul au fost finantate de capitalisti?

      O carte care trebuie invatata pe de rost si recitita, ca si A Treia Forta.

      raspunde

    3. Gia spune:

      sunt totusi, cateva avantaje ale societatii in care traim, si anume doua :) 1. accesul la cultura si putinta de a o crea si face cunoscuta; 2. posibilitatea de a calatori rapid, oriunde, cu relativ putini bani si riscuri scazute.

      as mai zice si medicina, insa aici e discutabil – daca merita – se pune intrebarea: mai bine o viata lunga si nefericita, sau mai bine una scurta si fericita?

      pei sper sa vin la lansare, joi, multumesc :)

      raspunde

    4. Radu Iliescu spune:

      @ Gia,

      in calitate de antipatic profesor de franceza :-), iti spun ca exista un raport de proportionalitate inversa intre accesul la cultura si pofta pentru cultura. Cu aplicatie pe cazul limbilor straine, se poate spune ca nivelul general de cunostinte este invers proportional cu densitatea aparitiilor dedicate acestui subiect.

      Cat priveste posibilitatea de a calatori, recunosc, daca as fi fost cal ar fi fost foarte tentant.

      raspunde

    5. Gia spune:

      incercam sa nu intram in dezbaterea despre interesul catre cultura, important cred eu ca e accesul, apoi interesul tine de educatie si vocatie :)

      nu cred ca am inteles -ironia?- cu domnul cal :)

      multumesc

      raspunde

    6. C.SIRB spune:

      Demolatoare cartea, intr-adevar… Cand o va citi, Capitalismul isi va da in mod cert ultima suflare, fara nici o indoiala. Va muri de spaima.

      Ma tot intreb, D-le Man, cand ai devenit un asemenea utopic!? Nu credeam sa ajungi vreodata sa hulesti competitia, piata.

      Asemenea texte, de imbratisare neconditionata a unor baliverne socialistoide ma umplu de furie sincera. Dar imi fac si bine, imi acutizeaza liberalismul congenital. Arhaismo-utopismul asta e infiorator. Va si vad inhamati la plug, in izmene de canepa, intorsi fericiti la societatea oamenilor buni si batrani sau intr-un neolitic paradisiac…

      E ceva de speriat. Asta si curentul “conservator”. Cata irosire…

      raspunde

      • Domnule Sirb, ati citit cartea asta?

        raspunde

      • miticu' spune:

        Intrigat un pic de agresivitatea si autosuficienta raspunsului “acutizat liberalului-congenital” Sirb (cum altfel decat narcisiac poate fi “furiosul sincer” ce se-nchina la icoana “competitiei, pietei”, hulita de barbarii subiecti Hurduzeu si Platon), am intrat pe blogu’ lui. Am petrecut un timp acolo, declar timpu’ pierdut si nu-l mai caut. Junele s-a recunoscut in insectaru’ categoriilor neo-umane descris in “A treia forta”, capitolu’ dedicat generatiei tehno-logice, si acu’ protesteaza. Bursa-i biserica lu’ “teologu” Sirb, partidu’ de biznis sunt enoriasii. Asa-i maestre, liberalismu’-i imortel, toti vom insamanta si manca bonduri si dobanzi, rate de profit si drepturi de autor, vom planta nisip si vom recolta siliciu in forma de plasme si celulare, vom fi mantuiti cand vom avea burta si colesterol si ticneli , vezi Palahniuk. Sau Big Lebowski. Sau Patriciu cu Geoana, ce preferi. Nu ne vom mai face case, vom fi “dezvoltatori imobiliari”, preocupati de mediu… Lumea va fi hranita cu pixeli si fonturi “bio”, nu cu orez, o noua generatie de chinezi sta sa iasa pe poarta fabricii, sunt re-ncarcabili, trebuie sa-i lasi un pic la soare, au fotovoltaice in loc de palarie de bambus, un fel de intelectuali low-cost. Cu multa admiratiune pt. etic-protestantii Voiculescu, Antonescu si Vantu, va saruta pe intelect, arhaic si ortodox, un agricultor mitic (regatean-congenital adica), ramura neolitic-oltenesca, fost taran de oras, da’ mai vin. Mai vorbim la urmatoarea emisie de actiuni. Am pus-o de mamaliga, a dat tuica-n foc!

        raspunde

    7. Gia spune:

      s-ar putea sa avem o problema daca privim lucrurile un pic altfel: Encarta era a Microsoft si se vroia asadar sa aduca imagine, daca nu bani, pe cand Wikipedia nu aduce niciun beneficiu nicicui in afara de cititorii ei, nici nu e monetizata. Asadar, s-ar putea ca oamenii sa fie cinstiti pana cand intra in joc banii si in general competitia, moment in care cintea trece pe locul doi.

      de asemenea, nu stiu cum functioneaza acele cooperative, dar sistemul comunist ne-a aratat ca pe termen lung inseamna dezastru…

      din pacate alimentele produse la tara nu pot satura multimea de oameni in timp util – de aia s-au inventat serele, ingrasamintele si E-urile. totusi, cei dintre noi care vrem, ne putem muta oricand la tara si avea parte de valorile traditionale de acolo. pentru o societate intreaga insa, nu cred ca acest sistem poate functiona, cel putin nu pe termen lung. de ce tot uitam oare trasatura intunecata a omului? cea care isi doreste Puterea. cea care il determina sa fie Egoist. cea care isi doreste Competitie. cred ca aceasta trasatura e la fel de importanta si de nelipsit la Om in genere, la fel ca cea calda, buna, iubitoare, daruitoare… la unii asta predomina, la altii cealalta, deci omului in general nu-i poti refuza una din ele. diferenta e ca in capitalism iti poti conserva/dezvolta cea de-a doua trasatura, pe cand intr-un sistem de tip socialist prima este inhibata ceea ce va duce invariabil la sabotarea sistemului :)

      raspunde

    8. Radu Iliescu spune:

      @ C.Sarb,

      spune-mi un lucru: in viziunea ta, izmenele de canepa in care este imbracat Man au eticheta sau sunt putin rupte?

      In caz ca au eticheta, uita-te mai bine in viziune si spune-ne ce citesti, pentru ca aspir si eu la niste izmene de colectie, si n-as vrea sa gresesc marca…

      raspunde

    9. jiji spune:

      Utopia salveaza Romania! Traim vremuri nasoale, boieri mari, cand oamenii isi pierd simtul ratiunii, iar conservatorii alearga dupa Fata Morgana, ce tocmai a fost facuta posta si lasata de izbeliste la marginea drumului de proletarii din toate tarile, practicanti ai uniri primare instinctuale… Asta da alternativa… “Economistul” Medaille este de fapt un scandalagiu. Cine-i urmareste piruetele turbate pe forumuri si bloguri se poate convinge cum sta treaba cu dansul. Citatul din Matthew Wilson arata clar cu cine avem de-a face, de unde se revendica acesti domni. Sa crezi ca esti legat organic de un parazit este fie produsul propagandei asiduue fie cel al lipsei de imaginatie. In viziunea lor trec drept capitaliste niste economii puternic centralizate, numai bune de criticat. Le place sa vorbeasca doar de localism si succesele distributiste, si asta de parca orice altceva s-ar narui in jurul lor. Dar nu sufla un cuvant despre aranjamentele viitoare (specifice distributismului pus in practica) in care Statul “organic” va fi arbitrul tuturor, inclusiv al Breslelor birocratice ce vor decide “democratic” cat ai voie sa produci si sa pastrezi. Sa vedem atunci cata “libertate” iti ofera “economia” asta demolatoare…

      http://ro.altermedia.info/economie/fantasia-pe-o-tema-de-hilaire-belloc-i_15704.html

      http://ro.altermedia.info/economie/fantasia-pe-o-tema-de-hilaire-belloc-ii_15932.html

      raspunde

    10. Florentin Cristian spune:

      Mi-a plăcut recenzia, chiar dacă nu ştiu cât de valabile sunt ideile respective. Mi-a plăcut spiritul ei, cred că e nevoie de puţină utopie ca să putem spera la mai bine. N-am înţeles niciodată de ce toate cheliile isteţe din facultate spuneau că Marx s-a înşelat când spunea că sistemul capitalist va sucomba din cauza “contradicţiilor interne”. Capitalismul încă trăieşte, nu şi-a epuizat istoria, deci mai are timp să se sufoce în contradicţiile sale.
      Aş vrea atât de mult să cred într-o economie a oamenilor cinstiţi, dar uite că între producătorul cinstit şi cumpărător sunt vreo 7 intermediari (nu ştiu cât de cinstiţi) care trăiesc din munca producătorului şi din banii consumatorului. Ca să nu mai vorbim de corporaţii şi de formidabila lor putere economică, politică, mediatică, simbolică – care ne-au amanetat străzile, centrele oraşelor, au falimentat întreprinzătorii locali, ne-au colonizat cultura, spaţiul mental, ne-au îngradit dreptul la exprimare. Când intri într-un supermarket parcă intri într-un spaţiu nazist, cu uniforme, unde toţi salută mărcile şi n-ai dreptul să protestezi fiindcă “încurci clienţii”. Acolo chiar se consumă utopii, în timp ce alţii doar visează la utopii.
      Iar în privinţa agriculturii, cred că e cea mai mare crimă de după ’89 de la noi. Iar situaţia e în beneficiul corporaţiilor care ne impun produselele lor din import. Cumpărăm mere din Austria… O ţară fără producţie nu are cu adevărat economie, oricât de frumoase ar fi creşterile ale consemnate de statistici.
      Când am terminat liceul, voiam să mă duc la ţară şi să cresc viţei cu bunică-meu (mă împrietenisem şi cu o fată, Rita, pieptoasă, gospodină, ştia să mulgă vaca), dar nu m-au lăsat ai mei (adică ei s-au chinuit să plece de la ţară şi eu ce fac?) – şi uite unde am ajuns!!

      raspunde

    11. Nu stiu de unde vine chestia asta ca distributismul e o utopie. Adica Papa e utopic-gnostic si Bush e realist-crestin. ha ha ha

      Unii vor sa fie mai catolici decat Papa si mor in vagauna lui Satan cu pipa in gura frizand criza economica cu teoriile lui Mises ca , deh, asa trebuie sa se afirme un intelectual in raport cu o teorie.

      Pe astia de la AlterMedia ii credeam baieti seriosi, dar asa se intampla cand te dai cu legionarii si fascistii, coane, incepe sa-ti placa corporatismul.

      raspunde

    12. C.SÎRB spune:

      În primul rând, există o contradicţie uriaşă, cu grijă întreţinută de Dl Man, între desele referiri ale recenzentului la neştiinţa-i întru economicale şi verdictele fără dubii asupra “capitalismului muribund”. Drept e că tot moare de vreo 200 de ani, lungă agonie mai are… Dacă acele opinii şocant-tranşant-vandabile asupra falimentului “orânduirii” capitaliste aparţin autorului cărţii, retrag cele de mai sus.

      Spre deosebire de acest zis “distributism” (am un neplăcut spasm de greaţă citindu-l, pentru că tare seamănă cu un soi de stângistă “asistenţă socială”), capitalismul nu a fost implementat prin cărţi-şoc, adăpostind teorii conspiraţioniste demne de Dan Brown şi demne de “sfârşitlumismul” caracteristic începutului de Mileniu al III-lea. Capitalismul şi liberalismul nu-s nici religii, nici ideologii. Ce sunt ele şi cum au apărut, ştiţi foarte bine, nu vreau să jignesc nimănui inteligenţa (las pe mai priceputul Iliescu R. s-o facă).

      Mai urma să se facă vorbire în recenzie despre vechilii ovrei (vezi “intermediarii”, speculanţii), de arendaşi, de veneticii care “sug fiinţa naţională”, vlaga ţărişoarei, sfinţenia înnăscută a poporului!

      Nu ştiu, totodată, cum de lipsesc lozincile de genul: de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi. Las’ că muncesc cretinii 12 h pe zi ca să li se “distribuie” moral, apoi, veniturile acumulate şi “nevoiaşilor”. O să plâng mai târziu de mila ţăranilor “morali”, atâţia câţi mai sunt în RO.

      Nu-s specialist în economie precum ar părea a fi d-nii de mai sus, dar îmi dau seama că nevoia de întrecere sau, dacă sună mai ok, de competiţie, şade bine infiltrată în genetica umană. Mai greu cu iubirea de aproapele, însă…De aceea, mai uşor, aşadar, cu paturile lui Procust ale ideologiilor paseist-egalitariste.

      Lu’ Miticu’ nu ai ce-i răspunde. El însuşi îşi este sieşi lui îi -i un răspuns. El şi şmechereala “congenitală”.

      “O carte care trebuie invatata pe de rost si recitita, ca si A Treia Forta”!!! Nu, merci. :)

      În final, înainte de a da cuvântul, galeriei păşuniste deja prezente, îl citez, savurând, pe recenzent: “Teoria, trebuie să recunoaştem, e frumoasă ca o primăvară, dar în practică lucrurile stau un pic altfel.”

      raspunde

    13. “Spre deosebire de acest zis “distributism” (am un neplăcut spasm de greaţă citindu-l, pentru că tare seamănă cu un soi de stângistă “asistenţă socială”), capitalismul nu a fost implementat prin cărţi-şoc, adăpostind teorii conspiraţioniste demne de Dan Brown şi demne de “sfârşitlumismul” caracteristic începutului de Mileniu al III-lea. Capitalismul şi liberalismul nu-s nici religii, nici ideologii. Ce sunt ele şi cum au apărut, ştiţi foarte bine, nu vreau să jignesc nimănui inteligenţa (las pe mai priceputul Iliescu R. s-o facă).”

      Daca liberalismul secular (spre deosebire de conservatorism) si capitalismul corporat (spre deosebire de distributism sau capitalism popular) nu sunt ideologii, atunci ce sunt?

      Domnule Sirb, sunt nul in economie, in afara de Henry Hazlitt, ceva din Mises si Block nu am citit nimic decat spicuiri de pe net, dar ma uit la oamenii produsi de liberalismul secular si de capitalismul corporat (doua nume pentru acelasi lucru – neolib) si vad ca nu mai sunt oameni, ci androizi si bolnavi cu psihicul, terorizati sa bata recorduri, pregatiti oricand sa se sinucida ca sa nu-si piarda locul de munca. Daca dumneavoastra nu cunoasteti astfel de oameni, eu cunosc astfel de oameni terorizati de “piata libera”.

      Ce “piata libera” e asta care ii obliga pe proletarii de corporatie sa munceasca pentru un oligarh de la curul pamantului?

      Prin anii ’30 – ’40 Steinhardt facea praf corporatismul, acum socialisti autointitulati “conservatori” (Neamtu & co, neocon) care pretind ca se revendica din Steinhardt elogiaza corporatismul ca fiind de “dreapta”. De cand pana cand?

      raspunde

    14. C.SÎRB spune:

      Piaţa liberă nu m-a afectat cu nimic până acum, dimpotrivă, mi-a adus un plus de prosperitate, nu m-a terorizat. Comunismul, în schimb, mi-a umbrit cei mai frumoşi ani ai copilăriei!

      Amintirea intervenţionismului etatist este prea proaspătă şi traumatizantă în sufletul meu; timpul în care scursurile se trăgeau egalitarist de brâu cu cei care, normal, ar fi trebuit să fie elita, iar rodul performanţelor (atâtea câte erau) se “distribuia” tuturor, indiferent de merit.

      Nu sunt de acord ca de la cei care produc mai mult şi mai eficient să se ia mereu cu japca pentru a întreţine pe picior mare(!) paraziţii, nevolnicii, molâii. Nu sunt de acord ca indivizii dotaţi peste medie să-şi înfrâneze naturala înclinaţie către competiţie şi bunăstare pentru a NU jigni neputinţa celor slabi şi “morali”.

      Nu sunt de acord că spiritul concurenţial perverteşte omul, nici banul. Omul este deja pervertit, plin de cusururi (din născare), să nu punem carul înaintea boilor. Nu mai aplicaţi calapoade de laborator omenirii, atâta rog!

      raspunde

      • Deci dupa interventia statului in criza asta economica tu crezi ca asta se numeste “piata libera”? Si mai crezi ca in Romania exista “piata libera” din 1989 si pana in prezent?

        Pai trebuie sa-ti spun ca vorbesti despre distributism fara sa ai habar despre ce vorbesti. Pentru ca acolo unde funcioneaza distributismul nu intervine statul, sau nu vrei sa pricepi atata lucru?

        Peste tot in lume unde se aplica distributismul nu intervine statul ca sa se aplice. Intelegi?

        raspunde

        • jiji spune:

          Aici gresiti domnule Catrinoiu. De unde ideea asta ca acolo unde se aplica distributismul Statul nu intervine in economie? Statul intervine in economie oriunde. Aveti cumva informatii ca in Spania (Mondragon) nu stau asa lucrule? Sau ca statul intervine in afacerile celorlalti, numai in cele Mondragon mai putin? Aveti informatii referitoare la setul de reguli pe care Mondragon trebuie sa-l urmeze pentru a putea functiona? Cate din aceste reguli sunt firesti si aduc beneficii si cate sunt doar o expresie a birocratiei atotdistrugatoare? Un Bussiness “distributist” este la fel afectat de interventia statului precum si unul “capitalist”. Singura diferenta este ca in cel “distributist” angajatii sunt totodata si co-actionari/patroni ai afacerii. In cel “capitalist” muncesc pentru salariu. Dar orice initiativa privata (fie ea “distributista” sau “capitalista”) este supusa reglementarilor Statului. Toate sunt supte de vlaga prin sistemul impozitelor. Toate sunt afectate de distorsiunile introduse pe piata de manipularea monetara. Fermierii, spre exemplu, care exista bine mersi in tari capitaliste, sunt si ei “distributisti”, nu? Isi intretin propria gospodarie. Sunt la fel taxati ca oricine altcineva. Sunt la fel afectati de crizele economice. Cand fac prea multa competitie intereselor privilegiate, Statul “organic” cloceste noi reguli sa-i elimine de pe piata.

          Din acest motiv intreaga iesire la rampa a lui John Medaille pe scena romaneasca mi se pare total lipsita de onestitate. Distributismul nu a fost aplicat nicaieri in intregime. Vedem ici si colo doar cateva elemente “distributiste”… Succesele “distributiste” sunt un ac in carul cu fan al succeselor “capitaliste”. Toate sunt expresii ale initiativei private. Toate sunt produse ale libertati. Nu exista reguli in tarile capitaliste care sa interzica oamenilor sa coopereze, sau sa se retraga din procesul de diviziune a munci (nu mai lucrez pentru salariu ci stau acasa, imi muncesc ogorul si-mi mulg vaca, de pilda).

          Distributismul isi va arata coltii abia atunci cand sistemul Breslelor va fi pus in functiune. Atunci fascismul ce caracterizeasca sistemul actual, produs al coabitarii politicienilor cu interesele speciale la carma masinariei politice, va reveni in forta. Pentru ca Breasla va dicta membrilor sai cat sa produca, cum sa produca, in ce conditii samd. “Surplusul” (cat decid birocratii ca este “prea mult” adica) va fi confiscat. Iar Breasla va fi autorizata de Statul “organic”, pe care va trebui sa-l copleseasca cu atentii. Nu oricine poate deveni membru de Breasla si nu in orice conditii (licente, teste standardizate etc). Tot tacamul birocratic adica. Nimic nu se va schimba in bine, ci din contra…

          raspunde

          • agentul smith spune:

            iar incepi domnule cu fantezii? statul are un singur rol: acela de a aplica legea. in capitalismul actual, cand statul e captiv al corporatiilor, statul nu aplica legea, ci pazeste monopolurile corporatiilor si “elitelor” da doi lei. intr-un stat de mici proprietari, statul poate functiona.
            lipsit de onestitate esti dumneata, care afirmi ca nimeni nu ii impiedica pe micii intreprinzatori sa se uneasca. ba ii impiedica manevrele corporate si legislatia care descurajeaza acest lucru. va platesc macar bine corporatiile ca sa stati pe internet sa raspanditi minciuni despre orice posibila alternativa? iara ati turbat? sunteti cumva domnul de la Mises Institute Romania pe care l-a trasnit deja Medaille? Acum va dati anonim?

    15. agentul smith spune:

      domnu’ sarb, esti pe dinafara: distributismul nu e despre (re)distribuirea venitului/profitului, ci distribuirea miciii proprietati. e despre mici intreprinzatorii fara de care nu se poate. e despre clasa de mijloc fara de care nu se poate. ca proletarii birocratici de corporatie nu sunt clasa de mijloc. nu mai da din gura cu “statul” si “comunismul”ca bati campii. piata libera, chiar si in versiunea ei actuala, are nevoie de stat-arbitru. acum, statul e prizonierul corporatiilor. daca vrei cu adevarat piata libera si concurenta, ai nevoie de mici intreprinzatori si de un stat care sa aplice legea si sa nu se lase cumparat de marile corporatii. adica esti distributist. restul sunt baliverne neocone bune de speriat copiii.

      raspunde

      • jiji spune:

        Ii raspund aici domnului Hurduzeu, care semneaza Agent Smith desi face caz de anonimatul altora… (pagina nu mi-a permis sa o fac mai sus). Rolul statului nu este acela de a aplica legea ci de a spolia publicul. Asta la modul general. Repetati mecanic dupa John Medaille ca numai capitalismul face posibila acapararea statului de catre marile corporatii. Dar monopolurile si cartelurile au fost create chiar de Stat. John Medaille a ramas corigent la lectia de istorie pesemne, ca sa nu chestionam buna sa credinta…

        Este ridicola afirmatia ca micii intreprinzatori sunt impiedicati sa se uneasca. Exista legi insa impotriva competitiei oneste, libere, care vizeaza orice tip de initiativa privata ce ameninta interesele privilegiate. Razboiul se duce impotriva pietei cu adevarat libere, nu impotriva cooperativei “distributiste”…

        “intr-un stat de mici proprietari, statul poate functiona.” Vise de noapte…

        raspunde

        • Radu Iliescu spune:

          Si totusi, fara mici proprietari, capabili sa-si asigure singuri ziua de maine, nici democratia, nici libertatea gandirii nu sunt cu putinta.

          Cine a lucrat la viata lui la patron stie sigur cum gandeste patronul: “eu te platesc, tu trebuie sa executi”. Cata vreme se respecta niste limite, totul e bine. Numai ca limitele sunt elastice, si azi le incalcam un pic, maine inca un pic, poimaine mai tare, pentru ca exista spectrul somajului, nu-i asa?, si daca ne da patronul afara nu mai avem cu ce plati banca, si ne da si banca afara, si copiii cer mancare etc.

          Eu am avut privilegiul sa stiu cum gandesc ultimii oameni liberi din tara asta, adica taranii. Sunt rupti in izmenele de canepa, de acord, au poate ca unica avere un hectar de pamant, o pereche de cai, o vaca, un porc si niste gaini. Dar n-au stresul ca trebuie sa suporte mofturile unui patron, sau somatia bancii. Se uita la televizor si dau din cap, nu cred pana ce nu vad, nu-s nici dispusi nici fortati sa viseze bezmetic la promisiunile oamenilor politici.

          U.E. le-a pus gand rau. Ii vrea exterminati, si poate ca-i va extermina in vreo doua generatii. Afara daca nu cumva noi, romanii, vom fi mai puternici decat utopiile bruxeleze, si vom cumpara case la tara, in care sa mergem in vacanta si la pensie. Trendul exista, spre deosebire de restul Europei, orasenii impiedica moartea satului romanesc, atat cat a mai ramas.

          Cartea lui Hurduzeu este excelenta. Am cunoscut si munca la patron, lucrez si in sistem, sunt partial si freelancer (adica muncesc, fundamental, pentru mine, la ordinele mele). Zilele astea am respins o slujba interesanta, cu un salariu decent, pentru ca am gasit pretentiile patronului ca fiind nemasurate. Mi-am permis. Castig suficient de mult incat sa nu ma arunc dupa povestile cuiva. Dar daca as fi fost un proletar cu C.V., as fi avut luxul asta?

          raspunde

          • C.SÎRB spune:

            Este o ocazie rară, prin urmare vă rog să-mi permiteţi, sincer şi fără urmă de sarcasm, să apreciez deschis acest recent comentariu al d-lui Radu Iliescu. Aplicat şi pertinent!

    16. Gia spune:

      cred ca cu cat un sistem e mai putin interventionist cu atat e mai bine, sa lase oamenii liberi sa fie si competitivi daca vor, si iubitori de aproape :)

      raspunde

    17. Gia spune:

      ah, si hai sa interzicem publicitatea si marketingul, sa vedeti ce or sa cada corporatiile inutile, ce mult o sa se puna accent pe calitate fiindca doar ea face ca aprecierile sa mearga din gura in gura, ceea ce face ca produsul sa se vanda. si votez impotriva ambalajelor, nu mai vreau iaurt si chestii de plastic idilice, vreau borcane de sticla, simple curate, facute de mai multi producatori :) cum ma indrept si eu spre distributionism :)) sau nu? :)

      raspunde

    18. C.SÎRB spune:

      Doamne, ai milă, domnişoară Gia!

      raspunde

    19. C.SÎRB spune:

      Dar nu te agita aşa, d-le Catrinoiu, Doamne feri de vreun atac! Sigur că piaţa liberă a avut puternic de suferit, în urma ultimelor (masive) intervenţii.

      Oricum, dacă mi-l supune şi pe ăsta ştiidumneatacine la referendum, nu merg să votez. :) Eu o duc splendid în capitalism. Job decent, salariu idem! Nu am ce distribui.

      Dacă nu intervine statul, întreb eu, cine distribuie? Sau cuvântul ăsta, -ismul ăsta, nu are nimic de-a face cu distribuirea? Dăm de bună voie? Not me!

      raspunde

    20. Si daca tot distributismul e acuzat de “socialism” sau “fascism”, poate da cineva un exemplu din lumea asta mare unde o afacere distributista a fost ajutata de stat ca sa nu falimenteze.

      raspunde

    21. jiji spune:

      Bailout-ul nu este o caracteristica a sistemului capitalist. Ci a celui fascist-corporatist. Distributistii mentin intentionat aceasta confuzie, altfel ar ramane fara obiectul muncii. De asemenea, pentru ca era vorba de interventie, notiunile de “living wage” si “just price” pe care le vehiculeaza distributismul sunt tot o forma de interventie. Inseamna fixarea salariilor si preturilor la alte nivele decat cele stabilite de piata (juste, chipurile). In acest mod “piata libera” distributista, din care “interventia lipseste cu desavarsire”, cum credeti dumneavoastra, nu este libera deloc, ci controlata, distorsionata…

      raspunde

      • Asa, spune-mi si mie atunci cand a existat capitalism pur. Nu cumva capitalismul pur a fost tot ceva aproape, foarte aproape de distributism / agrarianism / mica intreprindere?

        Si mai spune-mi in ce tara din lume se aplica capitalismul pur in ultimii 100 de ani sau mai bine.

        Si mai spune-mi si mie de ce “elita intelectuala” sprijina capitalismul corporat, ca vad ca nu imi raspunde nimeni la intrebari. Intrebam mai sus de cand Steinhardt e falsificat de clica lui Neamtu.

        VREAU RASPUNSURI.

        raspunde

    22. C.SIRB spune:

      Exceptional, monsieur jiji! Sunt intru totul de acord cu afirmnatiile dv, argumentate decent, nu cu tonalitati de cartier, cum vedem mai sus.

      Eu tot mai sper ca nu e dl Hurduzeu acel ‘agent smith’. Ar fi sub nivelul domniei sale…

      Distributistii se vor organiza in kibutzuri, lasati-i in pace. Eu propun sa le fie alocate niste terenuri in prea slab populatul Tinut Secuiesc. Pentru experimente.

      raspunde

    23. Jen spune:

      nu ma pronunt despre restul discutiei, dar “va platesc macar bine corporatiile ca sa stati pe internet sa raspanditi minciuni despre orice posibila alternativa” e tare. teoria conspiratiei sa traiasca.

      raspunde

      • Radu Iliescu spune:

        E perfect adevarat ca orice teorie a conspiratiei e o traznaie amuzanta, atunci cand nu e pura pierdere de vreme. Fapt ce nu exclude catusi de putin existenta conspiratiilor in sine.

        raspunde

      • Conspiratiile exista si cei care participa la ele fara sa stie sunt cei care nu vor sa afle ce sunt conspiratiile, de unde pornesc si cum functioneaza.

        raspunde

        • Si mai e ceva: diferenta dintre conspiratie ca atare si teoria conspiratiei. Teoriile conspiratiei nu au nimic in comun cu conspiratia in sine.

          In 1989 Iliescu a fost pus presedinte in mod conspirativ de KGB? A fost. Daca spuneai asta prin 1994, radeau toti de tine. Azi e verificata chestia.

          Consiliul Europei conspira impreuna cu corporatiile atata vreme cat proiectul de federalizare e facut pe ascuns in birourile globalizarii saracieie si falimentului neoliberal. Daca spui asta acum, toti prostii rad de tine.

          Peste cativa ani se va demasca si asta si prostii de azi vor poza in desteptii zilei, ca ei stiau, etc. asa cum pozeaza Tismaneanu azi in desteptul de ieri, desi in 1989 isi freca neuronii pe langa Gorbaciov.

          Razboiul din Irak. S-a spus ca Irakul are arme de distrugere in masa. A avut? Nu. Inseamna ca a fost o conspiarie? Da, pentru ca razboiul din Irak nu a avut nimic in comun cu ce s-a declarat oficial in presa de catre politicieni, ci a avut scopuri secrete pe care nu le cunosc decat corporatiile: http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/iraq-the-uwaru-was-illegal-1830508.html

          Etc.

          raspunde

    24. Radu Iliescu spune:

      Draga Cristian Sirb,

      ocazii ca noi doi sa ne apreciem reciproc ar fi destule. Ma viziteaza doar senzatia ca am prins amandoi drag sa le dam cu piciorul.

      raspunde

    25. Ovidiu Hurduzeu spune:

      N-am participat in nici un fel la aceasta dezbatere. N-am facut si nu voi face nici un comentariu sub alt nume pe bookblog.com in legatura cu distributismul si “Economia libertatii”. Cateva clarificari 1) Nici eu si nici John Medaille nu suntem autorii antologiei, ci ingrijitorii ei. 2) “Economia libertatii” cuprinde mult mai mult decat distributismul. 3) Phillip Blond, conservator britanic, Stefano Zamagni, consilierul economic al Papei, Allan C. Carlson, catolic de orientare paleoconservatoare, Kevin Carson, libertarian mutualist sunt autori inclusi in antologie carora le place distributismul. V-ati intrebat oare de ce?

      raspunde

    26. http://www.washingtonsblog.com/2009/12/did-us-fail-to-provide-evidence-of-bin.html

      By Karen DeYoung
      Washington Post Staff Writer
      Saturday, April 28, 2007

      White House and Pentagon officials, and particularly Vice President Cheney, were determined to attack Iraq from the first days of the Bush administration, long before the Sept. 11, 2001, attacks, and repeatedly stretched available intelligence to build support for the war, according to a new book by former CIA director George J. Tenet.

      raspunde

      • Radu Iliescu spune:

        Stai asa, adica astia ne-au mintit cu Irakul? Vrei sa spui ca nu exista NICIO conexiune intre 911 si Saddam Hussein? Pfoai. Mai lipseste sa aflam ca nici intre 911 si Afghanistan nu se poate stabili nicio relatie, si atunci chiar e grav.

        raspunde

    27. ilie catrinoiu spune:

      http://buchanan.org/blog/video-benazir-bhutto-osama-bin-laden-is-dead-3222

      Just in case you missed this: In a November 2, 2007 interview with Al-Jazeera TV, Bhutto spoke English and told correspondent David Frost that Osama bin Laden was dead and the person who killed him was Ahmed Omar Saeed Sheikh. Omar Sheikh is one of the persons convicted for the kidnapping and killing of American journalist Daniel Pearl. Bhutto was assassinated less than two months after this interview.

      raspunde

    28. C.SÎRB spune:

      Nu înţeleg ce rol au extrasele astea in engleză! Am impresia că intru pe CNN. Breaking news vechi de 2 ani.

      raspunde

      • Radu Iliescu spune:

        Pai, are sens. Sigur ca are, daca te obosesti putin sa vezi dincolo de text. Aici cineva spunea ca nu esti serios daca pui ceva pe seama unei conspiratii. Ei, uite ca exista conspiratie. Americanii au fost favorabili in proportie de peste 75% invadarii Iraqului.

        Uite deci ca teoriile conspiratiei nu sunt aprioric false. Uite ca este posibil ca din cand in cand oamenii sa fie manipulati, sa li se spuna minciuni grosolane, sa li se prezinte in cele mai inalte foruri falsuri care servesc anumitor interese.

        In momentul in care constientizezi ca Puterea careia tu-i platesti impozite te poate minti (si realmente o face!), lucrurile devin foarte interesante…

        raspunde

    29. ilie catrinoiu spune:

      Si sa mai spunem ca un savant roman, I. P. Culianu, a fost omorat pentru ca a scris impotriva conspiratiei KGB-Gorbaciov-Bush afirmand ca regimul Ceausescu a fost pus la cale de KGB?

      “In articolele sale scrise in romneste in 1990, ca si in discutiile pe care le-am purtat, Culianu si-a sistinut chiar de la inceput teoria ca inlaturarea regimului Ceausescu nu a fost rezultatul unei revolte populare care ar fi rasturnat regimul comunist, ci un experiment KGB care, folosind Securitatea romaneasca, luptase (manipuland grupuri mari de oameni) pentru o liberalizare controlata” – Moshe Idel.

      Intr-o emisiunea la RFI din vara, Tismaneanu sustinea contrariul. Desi l-a cunoscut personal pe Culianu, au fost prieteni, ma intreb de ce acesti “prieteni” ai lui Culianu, desi au stat 10 ani la putere pana acum si urmeaza inca 5 ani, nu au deschis dosarul mortii lui Culianu?

      Romanul are o vb: “Fereste-ma, Doamne, de prieteni ca de dusmani ma feresc eu!”

      Brucan a spus ca vor trebui 20 de ani ca sa ne democratizam sau etc….

      Dar ce a spus, mai clar, Brucan?

      Cine se prinde ce a spus cu adevarat Brucan are un cadou de la mine…… :-)

      Culianu stia multe DINAINTE (cine se prinde de ce stia multe dinainte, are alt cadou din partea mea) si a fost amenitat cu moartea ca trebuie sa TACA O VREME, ca nu era atunci timpul sa vorbeasca.

      Ganditi, chiar daca uneori doare!

      raspunde

    30. C.SÎRB spune:

      KGB nu l-a susÈ›inut pe CeauÈ™escu, poate mai curând KGB a contribuit la doborârea lui.

      Dar despre Turnurile gemene din NY nu È™tiÈ›i nimic? FireÈ™te că americanii È™i le-au dinamitat singuri. NU?

      raspunde

      • donadoni spune:

        Daca securistii romani n-au avut nici o retinere in a macelari o mie si ceva de tineri la “revolutie”, de ce n-ar fi facut si securistii americani o investitie un pic mai mare – de vreo 3.000 de morti – pentru a justifica N kilobarili de petrol? Hai, ca e o investitie buna, tre’ sa recunosti! ;)

        raspunde

        • Radu Iliescu spune:

          Eu nu cred ca razboiul a fost pornit pentru petrol. E o naivitate sa credem asta. Razboiul a costat, ingrozitor de mult chiar, si daca pui mana sa calculezi contabiliceste iese un pret enorm pe baril.

          Uite insa cinci motive mult mai serioase:

          a) disuadarea regimurilor “dizidente” (nimeni nu are voie sa ia decizii majore fara binecuvantarea stapanilor americani)

          b) descurajarea lui Saddam Hussein, care anexase Kuweitul, si care ar fi putut dori sa anexeze in perspectiva si alte tari arabe (de fapt, Kuweitul nu era doar o “tarisoara”, ci jumatate din Iraqul istoric, separat de colonistii britanici din cauza rezervelor prea mari de petrol);

          c) disuadarea unui lider arab care sustinea fatis cauza palestiniana, impotriva “aliatului” israelian;

          d) lichidarea alternativelor la globalizare si capitalism (in Iraq functionand un regim puternic socializat);

          e) eliminarea unui lider care pusese sub semnul intrebarii suprematia dolarului american, indraznind sa vanda si pe euro, in ciuda doctrinei americane Monroe, care proclamase convertibilitatea resurselor petroliere strict in moneda usamericana (garantand astfel hartia verde emisa de FED cu resurse aflate pe alte continente).

          Ajunge?

          raspunde

      • Radu Iliescu spune:

        Ilie voia sa scrie ca regimul Iliescu a fost sustinut de KGB. Dar s-a balbait un pic (desi, finalul “-escu” i-a iesit :-)

        Cat despre turnurile WTC, fuj’ dom’le de-aici. Cum sa le dinamiteze americanii singuri? Nu. Le-au demolat teroristii, n-ai vazut la stiri? Au bagat avioanele in ele pana au cazut cladirile. Incidental, a mai cazut un turn, de la trepidatii, cred.

        Dupa care americanii au cerut extradarea lui Bin Laden, si pentru ca afghanii nu s-au executat, au declansat cea mai mare operatiune de cautare din istorie, metru cu metru, bomba cu bomba, afghan cu afghan, glonte cu glonte. Incidental, in Afghanistan s-a reluat productia de opium, eradicata temporar de talibani.

        In Iraq se spune ca ar fi fost asasinati un milion de oameni. Alte cateva milioane sunt transfugi, in special in Siria si Iran. Dar compania americana Shell exploateaza petrolul nationalizat de Saddam Majid Hussein. Totul e bine cand se termina bine pentru multinationalele americane, nu?

        raspunde

    31. Domnule Sirb, despre turnurile gemene stiu ca nu americanii le-au daramat, dar ceea ce stu e ca americanii au serviciile de securitate la pamant:

      http://www.amconmag.com/article/2009/feb/23/00020/

      raspunde

    32. Radu Iliescu spune:

      Nene Ilie, Lasa-l pe Cristian sa se odihneasca. Zilele astea scriu si eu o recenzie la acelasi volum, si-ar fi pacat sa-l epuizam. Nu-i tactic asa :-)

      raspunde

    33. Da, o sa scriu si eu una, cred ca o termin in ianuarie ca sa mai astept munitie de pe net, poate mai apare ceva. :-)

      raspunde

    34. Toma spune:

      Si uite asa stie Catrinoiu sa “argumenteze” in favoarea distributismului. Un terci (stilul lui) din care nu lipsesc neoconservatorii, conspiratiile, Mihail Neamtu, 9/11, Bush, Obama, elitele uzurpatoare, KGB, Ceausescu. Vorba aia, nu-i rau sa fie pomeniti toti, ca toti sunt pacatosi.

      Atat puteti tovarasi? Cu aparatori ca voi distributismul nu are viata lunga in Romania. N-ati fost in stare sa aduceti un argument forte. Catrinoiu pasamite, nici macar nu stie ce-i distributismul, dar tipa cel mai tare si este cel mai indarjit. Va tineti de mistouri, trageri de guler, trimiteri la colt. Iar “A Treia Forta” se afla in implozie, dupa ultimele schimburi de pumni pe blogul lui Claudiu Tarziu. Mocnea de mult. Acum a bubuit. Avea dreptate Razvan Codrescu, pe acelasi blog, ca in “A Treia Forta”, pe langa Platon Hurduzeu si Fedorovici, nu incap decat chibitii acefali. Virtute!

      raspunde

      • Si tie iti pare rau ca distributismul nu are viata lunga in Romania… pai de ce nu vii tu sa spui ce e distributismul? Scrie si tu un “studiu” in establishmentul marxist de la 22 despre distributism.

        Acum, fie vorba intre noi, cine citeste cartea si nu apreciaza studiul academic al lui Mircea Platon – “Distributismul si statul reprezentativ” – , nu are sanse de acces la ceea ce putem numi rigoare academica!

        Citesc si eu ca simplu cititor si calitatea scisului si a studiului se vede fara sa fii specialist in vreun domeniu.

        Ma refer la cititorul independent care nu e prieten cu Tismaneanu, Plesu, Patapievici, Basescu sau Patriciu pentru un ciot de colt intr-un ziar sau in vreo revista sau in vreun HotFuzz.

        Astept un studiu la fel de academic care sa contrazica argumentele lui Mircea Platon, desi nu cred ca se va intampla asta in Romania ideilor in dialog si a dilemelor vechi si roase de molii!

        Daca nu va pun pe ganduri profesori de la Harvard, Princeton si alti indivizi care au trecut si pe la Banca Mondiala pentru ca mai apoi sa ajunga distributisti, e nasol!

        Voi chiar credeti ca aia sunt idioti? Aaaaa, ca nu au suport din partea statului si a mediei…. asta ar trebui sa va puna si mai mult pe ganduri pt ca arata ca oamenii aia chiar sunt independeti din toate punctele de vedere: financiar, intelectual, moral.

        Dar eu cred ca acest lucru se schimba usor usor, pentru ca actuala criza economica e o criza de sistem, nu e o criza oarecare. (vezi situatia Partidului Conservator din UK care are o doctrina economica distributista, la urmatoarele alegeri se pare ca ajunge la putere in UK).

        In Romania “intelectualii” au avut grija sa raspandeasca urmatorul viciu: nu esti intelectual daca nu ai presedinte la Cotroceni! Si mai apare si dl Plesu intr-un interviu cu CTP de prin primavara sau vara in care spune ca asa e si in Germania si alte tari din occident.

        Domnilor, in mediul academic occidental daca apari si spui ca esti omul presedintelui – cum a spus Patapievici in interviul din La Vanguardia – , esti un jeg, esti o nulitate cu pretentie academica. Eu ma refer la mediul academic, nu la “intelectualii” din top 100 Foreign Policy care gandesc dupa cum se aprinde becul / licuriciul la Casa Alba sau Cotroceni.

        In Occident, adevaratul intelectual e total detasat si independent de politica care se face la centru, dar nu pentru ca acel intelectual e apolitic, ci pentru ca politica neoliberala / socialista / globalista din ziua de azi e antiumana, pentru ca politicul a fost respins de politica globala care se face azi.

        Din punctul asta de vedere, ghinionul Romaniei e ca e o tara mica in care intelectualii nu se pot “dezvolta” decat daca stau in mizerabilitate cu politica care se face la centru.

        raspunde

    35. C.SÎRB spune:

      Nu a apărut încă o alternativă, lipsită de dimensiunea asta uşor utopic-ridicolă, la globalizare şi capitalism. Oricum, ea nu stătea să se nască în Irak. E hazliu să presupunem că ‘the Bushes’ s-au temut al naibii de “alternativa” socializantă irakiană. :)

      Cât despre “argumentul” Irak vs Kuweit, am pretenţia că sunteţi conştienţi că argumentele istoriciste nu (mai) funcţionează în procesul revendicărilor teritoriale.

      Din păcate şi din fericire. Din păcate pentru noi, deposedaţi de hălci imense din România Mare, hălci care nici măcar nu mai sunt sub ocupaţia tâlharilor iniţiali. Din fericire tot pentru noi, pentru că în acest fel putem tranşa conform normelor de drept internaţional, şi nu după manualul de istorie, discuţiile cu Ungaria privitoare la Ardeal.

      Îmi convine de minune ca americanii (şi nu alţii) să fie cei care decid world wide, chiar dacă au aceste metode coercitiv-mesianico-(şi uneori)devastatoare.

      Cineva trebuie să-i protejeze şi pe israelieni în statul lor precar. Altfel, pe de-o parte, i-am avea tot aici printre noi, ocazie numai bună pentru mulţi dintre cunoscuţii noştri de a (re)deveni antisemiţi, pe de altă parte, i-ar nimici consângenii lor mahomedani.

      Ţin să aplaud sincer opinia că războiul nu a fost, totuşi, declanşat din motive de carburanţi fosili. Este o premieră să citesc asta, deşi peste 50% dintre opinenţii de până acum s-au bălăcit facil în credinţa gata mestecată cum că USA…, Bush,… petrolul…

      Abia aştept recenziile domniilor voastre. O să vă miraţi, poate, dar le aştept în speranţa că veţi reuşi să mă lămuriţi mai bine cum devine treaba cu distributismul. Sper că nu veţi economisi nici măcar resursele etimologice în explicarea acestui nou concept, pe cale, cică, a deveni o alternativă…

      raspunde

      • Nici nu vreau sa va lamuresc pe dumneavoastra cum sta treaba cu distributismul si nici pe altcineva nu vreau sa lamuresc. Vreau sa ma lamuresc pe mine cum sta treaba cu distributismul.

        Daca nu va lamureste cartea nu are cine sa va lamureasca.

        raspunde

        • Radu Iliescu spune:

          Aaa, legat de teza conform careia americanii ar fi in Iraq la furt de petrol (iar in Afghanistan la reconstituit materia prima pentru heroina, eradicata de talibani in virtutea unui precept coranic), eu zic ca n-ar trebui complet si ireversibil exclusa.

          Gandeste-te putin: americanii au acum cel mai mare buget militar de pe planeta, mai mare decat bugetele tuturor tarilor lumii la un loc. La asta se adauga un excelent mecanism social, care transforma contractele de inrolare in armata SUA in contracte leonine, cetatenii saraci fiind pusi in situatia de a accepta “slujbele” militare sau de a muri de foame.

          Nu este exclus deci ca promotorii acestor doua razboaie sa se fi gandit, ca si inspiratorul Hitler cu al sau blitzkrieg, ca invadarea Iraqului si a Afghanistanului va fi just a walk in the park. Ca n-a fost si nu este asa, pentru ca buturuga mica rastoarna armata mare, e drept…

          raspunde

      • Radu Iliescu spune:

        @ Cristian Sirb,

        ai dreptate atunci cand spui ca nu a aparut o alternativa la capitalism sau socialism ai dreptate. Nu a aparut. Si, daca ar aparea, as fi unul dintre primii care s-ar dezinteresa de o noua utopie. Distributismul e un termen nou, academic, pentru vechi maniere de a aborda viata. Problema nu e deci daca a aparut ceva, ci daca, nu cumva, a disparut cu desavarsire. Ovidiu Hurduzeu si John Medaille spun ca nu.

        Cunostintele tale de istorie contemporana nu sunt intru nimic excedentare. Daca ai avea ceva studiu in zona asta, fie si ca dilentat, ai sti ca SUA se remarca prin zdrobirea fara drept de apel a tuturor exercitiilor democratice autentice. Lucru care nu-i impiedica sa pozeze in “campioni ai democratiei”, mi se pare in logica lucrurilor.

        In virtutea acestei imagini pe care o promoveaza peste tot, SUA are grija sa elimine orice alternativa la propriul sistem. Principiul acesta a dus la subventionarea guerillelor sandiniste in Nicaragua, la invadarea unei Iugoslavii care se incapatana sa nu vrea sa renunte la socialism, la negarea pur si simplu a rezultatelor alegerilor din Palestina. Si da, la invadara Iraqului si a Afghanistanului, unde functionau regimuri incompatibile cu agenda SUA.

        Spui ca-ti convine ca SUA decid world wide. Eu as fi mai prudent, si n-as emite afirmatii care sa ma faca sa rosesc peste vreo 20-30 de ani. Noroc c-ai sa uiti intre timp, si toti au sa uite ce zici tu acum, asa c-ai sa poti fi anti-american cu cugetul impacat. Anti-american dintotdeauna.

        Hai sa te destept. Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA, a recunoscut public ca embargoul impus Iraqului a dus la moartea a 500.000 de copii irakieni. A spus insa ca pretul i se pare “corect” (apud Noam Chomsky). Iarasi, statisticienii spun ca actuala invazie a dus la moartea a un milion de iraqieni, la distrugerea infrastructurii unei tari si la suferinte inimaginabile pentru supravietuitori.

        Tot mai esti fericit ca americanii decid world wide? De Hitler si clica lui nu zici nimic?

        raspunde

    36. Radu Iliescu spune:

      Munţii sunt realizarea descendentă a Tăcerii

      raspunde

    37. “3 Teoria conspiraţiei. Revoluţia n-a avut o pregătire prealabilă, nu era nimeni programat să preia puterea. Iliescu nu intrase în socotelile celor care doreau înlăturarea lui Ceauşescu şi cu atât mai puţin Petre Roman, eu sau alţii. Iliescu s-a bazat pe o mână de necunoscuţi, din rândurile revoluţionarilor, introducându-i în funcţii-cheie. Faptul că el a trebuit să improvizeze o echipă cu nişte oameni ca noi dovedeşte că evenimentele l-au surprins singur. Acest argument elementar dărâmă tot eşafodajul de insinuări şi de false interpretări referitoare la „lovitura de stat”, la „confiscarea Revoluţiei” etc.” – http://www.adevarul.ro/interviurile_2_plus_1/Gelu_Voican_Voiculescu_-_-Am_cerut_suprimarea_celor_doi_Ceausesti_0_170983457.html

      Asta e minciuna. La Radio Europa Libera exista o caseta video cu stabilirea lui Ion Iliescu ca presedinte al Romaniei inca din martie 1987 de catre Gorbaciov.

      P.S. Cine se ocupa cu comentariile de pe blogul asta, poate imi apare si mie comentariul precedent dat lui “Toma”, alt “intelectual al presedintelui” care se semneaza cu pseudonime, ii place diversiunea.

      raspunde

    38. C.SÎRB spune:

      Well, neşansa lor că s-au născut în altă parte decât în Europa, a celor pe care spuneţi că americanii îi înăbuşă pentru că ar oferi “alternative” la sistemul lor (fără supărare, dar în continuare zâmbesc la ideea că ţărişoare ca Irakul ar putea constitui o ameninţare CULTURAL-POLITICÄ‚ pentru US).

      Nu am nimic în structura mea interioară care să mă poată transforma într-un anti-american delirant, precum nici un americanofil fervent nu sunt. Eu cred în Competiţie, şi, deocamdată, americanii o tot câştigă. Când le va veni rândul să decadă vertiginos (dacă vom prinde anii aceia, sper că nu!). Nu cred în prezervarea subvenţionată a micilor culturi, ci a culturilor care au forţă de propagare, a culturilor imitabile, importabile (ca să vorţez puţin).

      E în legea firii să piară, aşa cum vom pieri şi noi, românii, cât de curând, nu pentru că aşa doreşte UE, ci pentru că nu avem ce întoarce dinspre noi înspre UE ca valoare, ca scut cultural. Nu voi vărsa o lacrimă dacă voi apuca timpurile acelea.

      Încă o dată, deci, fără a roşi acum sau peste 30 de ani: ce bine că SUA îşi arogă de zeci de ani, nu de ieri-de azi, rolul de lider politic al lumii! Eu am alte amintiri, directe sau transmise din bunic în tată, amintiri despre o altă “Putere”, care a provocat ireparabile tragedii în colţul nostru de lume. Şi apoi, mie îmi place al dracu’ cum au “distrus” SUA Germania Federală. :) Vreau şi eu!

      Dar probabil că voi sunteţi dintre aceia care daţi dreptate unor catalani când pun câteva accente în plus şi scot câteva sunete dintr-un cuvânt ca să decreteze apoi că sunt de alt neam şi de altă limbă, deşi se înţeleg la perfecţie în “noua” limbă cu spaniolii get-beget… De aici, pesemne, preocuparea asta patetică pentru “popoarele mici”, alternative. Buturugi mici înăbuşite cu “mare spaimă” de US, să nu cumva să le devină concurenţi sau uzurpatori, nu? :)

      Intervin şi americanii în vespasienele lumii, în cloacele înapoiate, pepiniere de terorism şi trafic de droguri. Desigur, să mă fi întrebat cineva, eu nu aş fi decis intervenţia armată, dar nu din pacifism. Nu au decât să se nimicească între ei, sub spectrul foamei şi sub gloanţe, pentru care, se pare că au bani cu toţii. Mare pagubă!

      Tot întâlnesc indignări cu privire la bugetul militar al SUA. Şi? E treaba SUA cât alocă războiului. Nu aţi vrea să construiască biserici în România sau minarete în Asia cu banii ăia?

      raspunde

    39. Pingback: Chaotics

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro