bookblog.ro

SF şi fantasy pe pâine

Scris de • 19 March 2011 • in categoria

Titlu: Galileo nr 2
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2010
Numar pagini: 239
ISBN: 2067-7553

Numărul 2 al revistei SF şi fantasy Galileo vine cu proze semnate de Lucius Shepard, Michael Swanwick, Nicola Griffith, Costi Gurgu, Marian Truţă şi mulţi alţii.

Revista Galileo este fără doar şi poate unul dintre cele mai ambiţioase proiecte din sfera româneasă de SF şi fantasy. Ca fan al genurilor menţionate, nu pot decât să încurajez această iniţiativă. Cristi v-a povestit despre primul număr al revistei, iar eu vă propun despre discuţie numărul 2, cu ceva întârziere ce-i drept, fiindcă numărul acesta a apărut în toamna anului trecut. Horia Ursu deschide revista cu un editorial despre profesionalism şi atitudinea pe care trebuie să o aibă orice scriitor profesionist faţă de cititori şi colaboratori. Scurt, cinstit şi la obiect.

Ficţiunile încep cu ”Unde radio” a lui Michael Swanwick, premiată în 1996 cu World Fantasy. Deşi excelent scrisă, cu imagini vizuale foarte sugestive, mie mi s-a părut puţin greoaie pe alocuri. Costi Gurgu semnează povestirea ”Îngeri şi molii” care a apărut iniţial în engleză în antologia ”Ages of Wonder” (2009). Un început incitant, cu o continuare pe care am crezut-o iniţial dezamăgitoare, având impresia că se îndreaptă către space opera. Din fericire, n-a fost cazul şi am rămas plăcut impresionat de densitatea ideilor, conceptelor şi a stilului autorului. Aici se află cu siguranţă suficient material încât să poată fi utilizat într-un material mai amplu. ”Joc în doi” de Nicola Griffith este una din povestirile mele preferate din acest număr 2. Povestirea a fost finalistă Hugo în 2010. E (aparent) despre viaţa corporatistă, însingurare şi încearcă să răspundă la una din întrebările care ne macină pe toţi la un moment dat: ce este dragostea?

”Cumania 2010” a lui Marian Truţă a fost cu siguranţă povestirea care m-a prins cel mai tare. O schiţă de istorie alternativă, în care revoluţia română de la 1987 a eşuat, iar Ceauşescu conduce încă România în 2010. În centrul povestirii – Aleodor – un tip mediocru, cu aspiraţii de scriitor SF. Imaginile din povestire sunt de efect şi-mi sunt cunoscute nu fiindcă aveam o vârstă prea înaintată la revoluţie, ci pentru că locul unde am crescut a păstrat unele elemente din povestire şi după anii 90. Sticlele de apă minerală care trebuiau duse la schimb la alimentară, capoturile înflorate, bibelourile sau macramele. Sunt inserate în povestire mici comentarii pe care eu le-am considerat acide la adresa cenaclurilor literare – locuri de uniformizare şi raliere la standardele de comun acceptate. Foarte amuzant prezentată şi condiţia scriitorului de SF (dureroasă în acelaşi timp). Ştefana Czeller şi Florin Pîtea închid seria autorilor români prezenţi cu proză în acest număr.

Secţiunea Dosar este dedicată lui Lucius Shepard. Pe lângă câteva repere bio-bibliografice, un interviu scurt şi cuprinzător, avem şi o povestire: ”Doar parţial aici”, cu referiri la atentatele de la 11 septembrie. În lumea de după, nimic nu mai e la fel iar cei care muncesc în acea zonă duc o existenţă bizară. Povestirea e scrisă pe gustul meu: atmosferică, apăsătoare, ca un praf gros de cenuşă.

La Viitorul anterior găsim articole despre doi scriitori: Ianus Bifrons, un scriitor submediocru cu o evoluţie spectaculoasă, articol semnat de Mircea Opriţă şi alt articol al lui Graham Sleigh despre Alfred Bester. În articolul din urmă se atinge o problemă pe care mi-am pus-o şi eu de multe ori: pentru a înţelege în mod corect literatura (sau muzica, pictura, filmul, orice altă formă de artă) nu e oare necesar cunoaşterea operelor de la începuturi şi până azi? Nu e nevoie să-l citim pe Bester pentru a interpreta corect influenţele autorilor mai tineri de SF? Nu e nevoie să ascultăm Black Sabbath pentru a afla cum au ajuns Kings of Leon la stilul pe care îl adoptă? Altfel, nu riscăm să-i considerăm pe Bester şi Sabbath perimaţi când îi vom citi/asculta pentru prima dată, după ce în prealabil am cunoscut autori/trupe influentaţi de aceştia?

Cory Doctorow discută despre viitorul literaturii pe internet şi poziţia scriitorilor SF în legătură cu pirateria cărţilor. Robert Silverberg încheie numărul aducând lumină în cazul unei anecdote din istoria SF-ului în care e vorba de povestirea scriitorului Cleve Cartmill, în care acesta descria mecanismul de funcţionare a unei bombe atomice cu 14 luni înainte de prima explozie reuşită de acest gen. Apar în discuţie şi maeştrii ai SF-ului: Heinlein, Asimov.

  • Plusuri

    realizare grafică deosebită, format de carte, proze selectate atent (s-a mers la sigur pe proze premiate sau nominalizate la premii cunoscute), e greu să nu găseşti cel puţin una-două bucăţi care să-ţi placă, o gură de aer proaspăt în această zonă a publicaţiilor româneşti

  • Minusuri

    nu toate articolele mi-au atras atenţia în aceeaşi măsură

  • Recomandari

    fanilor SF şi fantasy şi în aceeaşi măsură celor care vor să ia contact cu aceste genuri

Categorie: | Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Camera intunecata

Copyright ©2011 Bookblog.ro