bookblog.ro

Gora sau India secolului XX

Scris de • 26 March 2013 • in categoria

Titlu: Gora
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 352 +320 (672)
ISBN: 978-606-93318-9-7
Cumpara cartea

,,Cuvintele lui Gora nu sunt doar simple vorbe, sunt Gora însuşi. Cuvântul lui Gora are formă şi mişcare, are viaţă, este plin de forţa credinţei şi de durerea dragostei lui pentru ţara noastră. Părerile lui nu pot fi nimicite dacă le combaţi. Ele reprezintă însuşi omul ... şi încă un om cu totul neobişnuit.” (228)

Romanul lui Tagore mi-a amintit de o perioadă a liceului, de acea vreme în care nu criticam la fel de tare tehnicile narative ale unui text, felul în care o poveste este spusă, în care citeam tot ceea ce îmi cădea în mână, fără a mă distanţa atât de mult de o literatură cu accente victoriene, liniară, cu un stil plat, fără o voce autentică. Mi-ar fi plăcut să citesc această carte cu ochii de atunci, înainte măcar de Marquez, Joyce, Kazantzakis, Thomas Mann sau Bulgakov, să o pot aborda altfel … Aşa cum am fost învăţată în şcoală, aş fi început prin a aminti că Tagore este un reprezentant al Renaşterii indiene, care a obţinut Nobelul pentru literatură, şi că romanul lui este o reprezentare a Indiei secolului IX-XX privind societatea, religia, rolul castelor, a femeii. Însă, ca stil – acel element pe care-l urmăresc obsesiv într-o carte – Gora are câteva carenţe … e o carte plină de idei, încărcată de detalii, fără inovaţii stilistice, neverosimilă pe alocuri, cu un sfârşit în stilul ,,deus ex machina”.

Pe de cealaltă parte, dacă eşti interesat de diferenţele de cultură, dorind să cunoşti o variantă indiană la romanul lui Rudyard Kypling, Kim, Gora transmite cu totul altceva. Deşi Imperiul Britanic a influenţat mult o parte din mentalitatea Indiei, diferenţele nu sunt prezentate aici între Imperiu şi colonie, ci între membrii Indiei, prin Gora şi oamenii care îl încojoară. Societatea Indiei este divizată din toate punctele de vedere: femeile sunt ascunse în zenana sau în dosul purdah-ului, oamenii sunt împărţiţi în caste, greutăţile celor săraci sunt neştiute de cei înstăriţi, iar religia îi desparte definitiv pe cei brahmoişi de cei hinduşi. Hinduismul ortodox este dat prin naştere, şi pune un mare accent pe caste.

Iniţial, Gora este un hindus înflăcărat, un patriot a căror idei sunt duse la extreme, gata oricând să sacrifice prietenia sau dragostea, pentru ţară. Această prietenie joacă un rol central în roman şi în evoluţia personajului principal, prin relaţia acestuia cu Binoy, tânărul educat, cel care îl admiră pe Gora, dar care vede dincolo de religie şi idoli, cel care nu are nevoie de o religie, şi cel care îl întreabă pe Gora următoarele: ,,India este o realitate absolut clara?” Atunci când Binoy se îndrăgosteşte de Lolita şi este dornic de a se căsători cu ea, indiferent de diferenţele de castă sau religie, Gora rămâne fidel societăţii, dispus să renunţe la prietenia dintre cei doi.

Cu toate acestea, Gora nu poate aparţine sistemului în care crede: ca şi Kim, Gora (alb în bengali) se trage din părinţi irlandezi, adoptat de Anandamoy şi crescut în sânul acestei comunităţi, fără a şti adevărul. Lumea acestuia este contruită pe o utopie pe care o apără cu înverşunare, el fiind o ,,întruchipare a revoltei împotriva modernismului” (95), dedicat cu totul Indiei.

Evoluţia lui se întretaie cu imaginile puternice ale Indiei, cu superstiţiile acestei naţiuni care aduc uneori moartea, cu imaginea unei societăţi care ,,nu-l ajută pe om la strâmtoare, nu-l îmbărbătează la nenorocire, nu face decât să-l copleşească cu pedepse şi să-l umilească până la distrugere” (258), cu statutul femeii, care îşi acceptă şi încurajează păstrarea tradiţiei, a căsătoriilor de la vârste fragede, respingând accesul la educaţie, sau cu cele care sunt crescute altfel, independente. Două dintre cele mai puternice şi mai bine conturate personaje sunt cele crescute de Paresh Babu, Lolita, fiica lui cea mijlocie, şi Sucharita, orfana hindusă crescută într-un cămin brahmoist. Personalitatea Lolitei, independenţa şi caracterul ei amintesc de Nataşa din Război şi pace, în timp ce Sucharita, tânăra înţeleaptă, în care culturile Indiei şi influenţele britanice se contopesc, alături de fratele ei, Satish, conturează tema orfanului, întâlnită şi în Kim sau în câteva dintre romanele victoriene.

Tagore realizează un portret al Indiei prin poveştile de dragoste care îmbracă structura romanului. Este o scriere tezistă, valoroasă prin ideile pe care le susţine, care accentuează elementele dedicate naţiunii, societăţii şi religiei din cadrul Indiei, un roman despre necesitatea de a îmbina tradiţionalul cu modernismul, de a accepta schimbarea, urmărind conflictul individului cu societatea în care se dezvoltă ca om.

  • Plusuri

    Ideile abordate, prezentarea complexă a Indiei, câteva dintre conflictele psihologice abordate;

  • Minusuri

    Cititorii mai pretenţioşi pot fi dezamăgiţi de tehnica narativă a romanului.

  • Recomandari

    Persoanelor interesate de diferenţe culturale, de India, de religiile acesteia.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro