bookblog.ro

Imperium

Scris de • 5 September 2008 • in categoria

1Autor: Robert Harris
Rating: 3 stele - Robert Harris - Imperium rating - recenzii carti
Editura: All

(ediţia în limba engleză)

Robert Harris - Imperium - recenzie cartiImperium este, pare-se, primul volum dintr-o trilogie, volumul al doilea fiind aşteptat să iasă pe piaţă în octombrie 2008. Presupun că împătimiţii biografiei istoric se vor delecta cu fiecare pagină; pentru novici, printre care mă număr şi eu, însă, romanul acesta nu poate fi considerat mai deloc inspirator sau chiar şi inspirat. Merită totuşi efortul pentru cele câteva personaje (reale) bine zugrăvite, pentru descrierea unui mod de viaţă apus şi evenimente care au schimbat mersul lumii.

Imperium (termenul latin de imperium desemnează puterea supremă pe care o deţine împăratul în Roma Antică şi care, mai apoi, a fost atribuită şi unor magistraţi) evoluează în jurul unuia şi aceluiaşi personaj, Cicero, homo universalis, om politic, orator ce s-a remarcat prin discursurile sale desăvârşite. Naratorul este Tiro, secretarul lui Cicero, cel care l-a servit timp de treizeci şi şase de ani, transcriindu-i discursurile şi inventator al notelor care-i poartă numele, un sistem de prescurtare care conţinea aproape 4000 de semne.

Cicero este avocat, iar majoritatea timpului şi-o petrece activând în instanţă. Primul lui caz important este acela de dovedire a corupţiei lui Verres, guvernator al Siciliei. Sistemul legal roman se vădeşte a fi departe de a fi cel ideal, dar care funcţiona, se pare, foarte bine până la un anumit nivel. Cicero este şi politician, un om ambiţios şi harnic, bun cunoscător al dreptului roman, un adevărat apărător al adevărului. Robert Harris prezintă decent lupta pentru putere, corupţia, compromisurile lui Cicero, viaţa sa personală. O imagine de ansamblu informativă despre viaţa Romei din acea perioadă. Politica îi este şi ea la îndemână, atât cea din timpul lui Cicero, cât şi cea actuală, el însuşi afirmând într-un interviu că aceasta este o formă de artă.

Un eveniment la fel de important ca demascarea lui Verres este şi războiul lui Pompei contra piraţilor, pe care Harris l-a asemuit cu evenimentele ce au urmat zilei de 11 septembrie, pirateria ca terorism şi legitimitatea întrebării: poate o ţară să rămână cu adevărat o superputere şi să rămână şi o democraţie-model în acelaşi timp? Ce reiese pregnant din acest roman este aceea că, oricât de coruptă ar fi lumea din jur, oricât de pervertite ar fi moravurile politicienilor de pretutindeni, Cicero rămâne prototipul profesionistului care nu-şi trădează principiile când toţi cei din jurul lui fac asta, în lupta pentru putere.

Întotdeauna am crezut că nu există literatură doar pentru femei sau doar pentru bărbaţi. Ce dacă ei nu înţeleg drama alegerii rochiei de mireasă sau de ce el flirtează fără expunerea clară a intenţiilor (primele care mi-au venit în minte)? Ce dacă ele nu pricep nici în ruptul capului foamea de putere şi bogăţii sau cursa pentru locul întâi? Ceea ce ar trebui, de fapt, să primeze, ar trebui să fie cercetarea, informarea, poate încercarea de a afla cum funcţionează celălalt. Într-o oarecare măsură, e destul de logic să ne intereseze, în ciuda detaliilor pe care nu le-am dori vreodată deconspirate.

Scrisă de Ioana Ristea

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro