bookblog.ro

În noapte

Scris de • 9 July 2019 • in categoria

Titlu: Noaptea dintre lumi
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2018
Numar pagini: 263
ISBN: 978 606 43-0391-2
Cumpara cartea

În rândul cititorilor și a scriitorilor bântuie o fermă convingere că Am văzut de toate. Nu mă mai impresionează nimic. Să fie oare asta o condamnare definitivă a scriitorilor contemporani? Oare suntem martori ai unui blocaj scriitoricesc definitiv? La întrebarea aceasta mă încumet să răspund zilele acestea, tocmai când am încheiat lectura volumului Noaptea dintre lumi a autoarei Irina Georgescu Groza, apărut în cadrul colecției N’autor a editurii Nemira (colecție coordonată de talentata Eli Bădică).

Scriitură fantastică prin definiție, romanul înfățișează istoria unei fetițe deosebite care trezește emoții febrile. Ana este un copil indigo, dar nu unul înnăscut, ci conceput de societatea rea în care se dezvoltă. Aceasta face o pasiune oarbă pentru Pintea, proful de engleză, lucru care o aruncă și mai tare în dizgrația anturajului. Și pentru că la cel sărac nici boii nu trag, aceasta mai are și o familie tare specifică: un tată absent, care apare doar în anumite momente fulgurante (în visele acesteia), mama obsedată de dispariția acestuia și o bunică înzestrată cu talente paranormale. Din toată această ambiguitate nu se putea naște un copil absolut normal.

Așa se face că Ana este o figură cu o senzorialitate specială. Cititorul urmărindu-i acțiunile ajunge să nu înțeleagă care e partea ei bună și care e cea demonică. Însoțită de o ființă magică numită Lumen, pe care eu aș cataloga-o mai degrabă ca pe o încarnare a puterii lăuntrice, fata încearcă să supraviețuiască. Anume acesta este mesajul general, necesitatea de a supraviețui, de a ajunge să fie fericită sau nefericită. Irina Georgescu Groza se inspiră cumva din H.P. Lovecraft sau, de ce nu, din Daphne du Maurier. Romanul are o încărcătură gotică, un post-gust amar și este dens, vâscos. Avem în scenă o societate comunistă decadentă cu mahalagii și interesați, cu oameni năpăstuiți și cu tirani. Fresca romanului Noaptea dintre lumi este compusă din multe suflete disperate, undele făcând rău, altele primindu-l.

Cu toate acestea, din filele cărții răzbate o doză de speranță, una clădită din lacrimi, din amintiri și din momente calde. Ana este expresia României ceaușiste, în care orice pui de soare poate deveni o mică lună tristă. Totodată, ideea cimitirului pe care îl frecventează și a hăului care i-a naștere din deznădejdea ei, mă duce la paralela satirică a romanului Dama de cupă, semnat de Iulian Ciocan. Ce o face diferită de toate aceste surse inspiraționale? Figura centrală este o închegare de bizar și real. Personajele secundare au menirea să sporească continuu fundalul de ură, de deznădejde. Toate la un loc formează o imagine tristă, absentă, în care acest biet copil luptă.

De ce mi-a plăcut stilul Irinei Georgescu Groza? În primul rând, e aerisit (chiar dacă narațiunea e densă). În al doilea rând, nu are pic din literatura moralistă uzuală. Este non-conformistă și totodată familiară. Autoarea a reușit nu doar să modeleze o istorie, ci și s-o transmită într-un fel sincer, lipsit de ifosele scrisului academic. Este, cu alte cuvinte, o lectură potrivită pentru un cititor care îmbrățișează cu fermitate cărțile contemporane. Ce pot să vă asigur e că veți avea în față o carte tânără, dezlegată de limanul șablonat al literaturii clasice, fapt pentru care merită aprecierea noastră.

    Autor: | Editura:

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro