bookblog.ro

Indispensabilă unui politician, imaginea publică are multe fețe

Scris de • 9 October 2013 • in categoria

Titlu: Sfera publică și imaginea politică
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2010
Numar pagini: 162
ISBN: 978-973-115-813-6

„Teoria imaginii susține că percepțiile sunt determinate de stimuli – adică perceperea unui candidat de către electorat depinde de trăsăturile pe care candidatul respectiv le proiectează. Astfel, un rol important asupra perceperii imaginii îl reprezintă mass-media. Principiul echilibrului perceptiv, pe de altă parte, susține că percepțiile sunt determinate de agentul percepției – adică electoratul îmbracă un candidat în imagini ce corespund propriilor valori politice. Teoria determinării subiective coincide cu studiile electorale, care pun accent pe rolul loialității politice a alegătorilor în formarea percepțiilor asupra liderilor politici.”

Cartea lui Claudiu Coman este un studiu asupra imaginii publice a politicienilor, asupra influenței pe care această imagine o are asupra alegătorului, precum și a influenței pe care mass-media o are asupra respectivei imagini. În plus, analizează sfera publică în principal din perspectiva alegătorului ca spectator.

Sfera publică este analizată în primul rând ca scenă pe care „actorii politici își joacă „rolul politic”, promovată mai mult sau mai puțin obiectiv de mass-media și utilizată ca sursă principală de informare de către alegător. Importanța capitală a obiectivității agenților mass-media în promovarea unor informații cu o pondere politică semnificativă, pe care va fi construită imaginea politică a candidatului, este scoasă în evidență de studiul Post purchase product satisfaction: Incorporating the effects of involvement and time făcut de M. L. Richins și P. Bloch în 1991, citat de autor, care conchide: „Când persoana este implicată în atingerea obiectivului, satisfacția este automată și evitarea insatisfacției este importantă. […] din cauză că un produs este o parte importantă din viața unei persoane, o mare implicare a consumatorului are o puternică motivație de a evita insatisfacția ce urmează achiziționării. Ei au mai mult decât o miză în situația achiziționării și o mare nevoie să facă o alegere înțeleaptă”. De aici, credibilitatea mass-media este crucială în promovarea obiectivă a imaginii candidaților, întrucât dacă alegătorul va fi nesatisfăcut de candidatul pe care l-a ales, o mare parte din vină o va purta mass-media în ochii acestuia.

Evident, informarea trebuie să fie făcută din mai multe surse, însă din păcate mass-media a preluat aproape integral controlul asupra acestui aspect în ultimele decenii (din`70 încoace). Problemele pe care această situație le naște sunt punctate în capitolul III.5. Procesul de formare a imaginii, unde Claudiu Coman spune: „Natura umană este făcută să eticheteze, să creeze stereotipuri. Astfel, ne putem crea o părere greșită despre un lucru dat sau despre o persoană sau un grup social fără a cunoaște adevărul în întregime, ci doar pentru simplul fapt că este doar diferit(ă) de noi. Prin dorința de a cunoaște lucruri noi și diferite putem trece peste aceste stereotipuri, prejudecăți și etichete și să vedem mai departe de ce este la suprafață, să cunoaștem ce se află în nucleu”. Problema principală care se pune în acest caz este efectul ne-informării. Dacă mass-media a preluat aproape integral funcția de informare a populației, iar mass-media a evaluat greșit (cel puțin în percepția alegătorului – spune autorul la un moment dat că se tinde ca eșecul alegătorului de a evalua corect să fie transferat de către acesta automat spre cel ce oferă informația, deci spre mass-media) atunci alegătorul va rămâne cu prea puține surse de informare, așa încât există riscul apariției unui „efect pervers”: refuzul alegătorilor de a mai vota.

O altă metodă de informare, pervertită din păcate în ultima perioadă, este sondajul de opinie. O serie întreagă de factori poate invalida un sondaj, iar dacă nu sunt luați în considerare, sondajul va influența negativ populația, ducând din nou la apariția „efectului pervers”. Factorii care pot influența obiectivitatea unui sondaj sunt nenumărați, însă printre cei principali pe care îi menționează Claudiu Coman se află numărul de cazuri studiate (respondenți) – „20% din 1000 este diferit de 20% din 50” – validarea sondajului, relevanța sau obiectivitatea întrebărilor, cât din cantitatea de concluzii la care studiul conduce este prezentată alegătorilor, etc. Nerespectarea cu rigurozitate a acestor factori duce la nașterea unor erori care pur și simplu fac din sondajul de opinie un instrument de manipulare. Foarte importantă este separarea sondajului de opinie de anchetă. În pofida numelui pe care îl poartă – sondaj de opinie – subliniază autorul, „trebuie reținut faptul că nu este rezervat studiului opiniei. Sondajul măsoară „ceva” sau validează un set de ipoteze asupra motivațiilor sau atitudinilor oamenilor.” Această nefericită asociere de nume din păcate oferă reprezentanților mass-media posibilitatea de a manipula opinia publică.

Deși cartea Sfera publică și imaginea politică prezintă câteva exemple din România, ea se bazează integral pe studii și analize făcute în afara țării (majoritatea în SUA), așa încât nu sunt chiar aplicabile în „democrația originală” care afectează România de 25 de ani încoace. Cartea este un splendid studiu asupra imaginii politice și asupra sferei publice, rămânând însă steril din cauza lipsei de compatibilitate cu situația politică și mass-media din țara noastră.

  • Plusuri

    Analiză foarte bogat documentată, obiectivă, Sfera publică și imaginea politică scoate în evidență o serie de factori de importanță extremă în ce privește complexul proces de percepție a candidaților politici de către alegători, iar lecturarea cărții ar ajuta, cu siguranță, la formarea unei idei – măcar – cu privire la ce anume ar trebui cu adevărat să considerăm atunci când evaluăm un subiect, în special când acest subiect are importanța pe care o are un candidat politic.

  • Minusuri

    În afară de lipsa de compatibilitate cu situația efectivă din România, cartea de față mai are și câteva ciudate probleme de acord gramatical, combinate cu unele frazări nefericite.

  • Recomandari

    Probabil că Sfera publică și imaginea politică ar trebui citită de toți alegătorii. Așa și-ar da seama că deși o televiziune îl prezintă pe candidatul X ca fiind ideal ca Președinte al României, el s-ar putea să se dovedească la fel de nefast ca toți cei care s-au succedat pe fotoliul prezidențial din `89 încoace. La fel, imaginea negativă a unui candidat, nu garantează că acela este malefic, ci doar că o anumită televiziune îl prezintă ca atare. Procesul de formare a imaginii unui candidat politic este disecat de această carte suficient de realist ca să poată influența percepția oricărui alegător.

Categorie: | Autor: | Editura:

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. carti spune:

    Cu siguranta multi dintre politicienii din Romania ar avea destule de invatat despre cum se formeaza si dezvolta o imagine publica.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro