bookblog.ro

Însoțirea dintre literatură și pisici

Scris de • 7 August 2017 • in categoria

Titlu: Cartea pisicii
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2017
Numar pagini: 200
ISBN: 978-973-46-6823-6
Cumpara cartea

Atunci când am aflat că noua carte semnată de Cristian Teodorescu se numește Cartea Pisicii, gândul mi-a fugit la „Șoseaua Virtuții. Cartea Câinelui”, romanul său precedent. Nu puteau fi două volume mai diferite! Dacă în „Cartea Câinelui” ni se arată un tablou gri și amestecat al Bucureștiului post-decembrist, Cartea pisicii este o privire ludică și surprinzătoare, întocmai ca autoarea sa felină ;).

Spun autoare felină deoarece Cristian Teodorescu ne propune un pact de lectură: manuscrisul nu îi aparține lui ci pisicii Ochi (sau, Chioara, cum îi place lui să o numească), pisica fără un ochi care își petrece timpul pe biblioteca din biroul scriitorului și care este și personajul central al schițelor de 2-3 pagini adunate în volum. Iar Chioara, suflet candid de felină, i-a cedat stăpânului său toate drepturile legate de acest roman...

Și uite-așa intrăm în universul domestic al familiei Teodorescu, unde patrupedele, câini sau pisici, și-au găsit mereu locul în număr variabil alături de cuplul Daniela - Cristian și de cei doi băieți mari deja. Facem cunoștință cu Victorița, pisica a cărei memorie este încă invocată, cu pisica Capac, șefa de trib, cu cele două cățele, și aflăm povestea Chioarei, puiul de pisică salvat de pe marginea șoselei, toate acesta însă din perspectiva pisicii.

Realitatea ajunge la noi fitrată prin impresiile feline ale Chioare: atât lumea mică a casei cât și lumea cea mare.  Căci pisicile au un mod anume de a comunica oriunde s-ar afla ele și Chioara nu ezită să intre în legătură cu pisicile din cartier – de la care aflăm povești savuroase despre vecini – dar și cu pisica lui Putin sau a lui Trump. Dacă cele două animale de companie seamănă sau nu cu săpânii lor, vă las să descoperiți singuri.

Una dintre cele mai savuroase consecințe ale micului joc de-a „eu sunt autorul” o reprezintă autodescrierile lui Cristian Teodorescu, sau poate or fi de fapt descrieri? Căci „Nu știu în ce măsură aș putea să spun că sunt Ochiul, dar Ochiul pot să spun fără să mă înșel că sunt eu” (Cristian Teodorescu la evenimentul de lansare).

Dacă mi-am dat seama bine, Cristian, cel care stă toată ziua în camera cu multe cărți din apartament, e un tip care scrie și el cărți , de parcă celelalte din încăpere n-ar fi destule. Din cauză că are ochelari, Cristian pretinde că e chior, deși chioară sînt eu, fiindcă n-am un ochi, nu el, care vede bine cu amândoi.”

O carte cu chef de joacă care pe mine m-a făcut de multe ori să râd, dar în același timp o carte frustră – căci pisicile nu-și fac probleme de sensibilitate – care atinge orice temă își propune fără ocolișuri. Lăsați-vă timp să vă delectați și să descoperiți detaliile din ilustrațiile realizate de Octavian Mardale care însoțesc capitolele cărții; de fapt, textul și imaginea se completează una pe alta, Cristian Teodorescu numindu-le chiar „comentarii ale textului” (preferata mea este cea care o înfățișează pe Chioara ca Miss a pisicilor cu un singur ochi ;) - o puteți vedea mai jos ).

E o lectură pe care v-o recomand cu drag, o carte care în spatele anecdotelor amuzante vă va lăsa o impresie puternică și cu siguranță o carte perfectă pentru vară, vacanțe etc. Pornită de la ideea unui „roman scris pe Facebook” sub formă de pastile, vă momește cu o temă prefertă în acest mediu: pisicile, ca apoi să vă surprindă și să vă pună pe gânduri.

„Pe ploaia aceea diluvială din București de acum cîteva nopți, un român al lui Dumnezeu a aruncat, lângă blocul nostru, șase pui de pisică de-abia născuți.

......

Dacă mă gândesc însă la puii de om aruncați la ghene sau pe maidane de mamele lor, asta e nimica toată. Căci, dacă oamenii sînt atît de răi cu unele dintre femeile care nasc, încât ele să-și arunce nou-născuții la gunoi, ce să-i mai ceri românului cumsecade cînd e vorba de puii de pisică?”

  • Plusuri

    Personajul Chioara care vă va deveni iremediabil simpatic.

  • Recomandari

    Iubitorilor de literatură și/cu/despre pisici.

Categorie: | Autor: | Editura:



Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. Bianca G. spune:

    Am descoperit o carte frumoasă care se citește ușor, povestea lui Ochi e atât emoționantă, cât și amuzantă.
    E prima carte a lui Cristian Teodorescu pe care o citesc, îmi place cum a abordat teme serioase și triste pe alocuri, într-un mod ludic și inedit. Chioara e un personaj original și cu o personalitate puternică.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro