1Autor: Victoria Hislop
Rating:
Editura: Rao

Fiecare cititor, cred, îşi fabrică de-a lungul timpului câteva păreri preconcepute despre lectură, cărţi, autori. Pusă în faţa acestui roman, unde titlul era singura cunoscută - nu citisem încă un rezumat al romanului - am avut timp să trec mental de la Magicianul lui Fowles, prin Întoarcere la Laguna Albastră sau Cast Away şi amintindu-mi propriile experienţe dintr-una din insulele greceşti (da, este vorba de o insulă elenă) şi să-mi construiesc propriul orizont de aşteptare în legătură cu cartea.

Insula are toate ingredientele unei lecturi de vară: e uşoară şi reconfortantă, iar pentru un prim roman vădeşte o construcţie coerentă şi simplu de urmărit, elemente care menţin captivă atenţia cititorului, ca secretele, intrigile, dragostea, crima sau" lepra. Mai mult, autoarea a vrut să integreze povestea într-un cadru istoric bine determinat (epoca celui de-al doilea război mondial) şi, nu în ultimul rând, denunţă ignoranţa contemporană cu privire la lepră, o boală vindecabilă, nu un stigmat, nu un blestem, deşi diformităţile cauzate de ea (în Biblie, leproşii sunt numiţi "necuraţi") fac să existe acest puternic val de teamă şi repulsie.

Aflată într-un moment critic al vieţii ei, când pe plan personal se întrevăd drame latente, Alexis, o englezoaică de 25 de ani, face o călătorie iniţiatică în timp, în sânul propriei genealogii, va avea nevoie să se întoarcă în familia din care provine pentru a se regăsi pe sine. Povestea pe care o va asculta va fi saga unei familii, pe o perioadă de patru generaţii şi despre cum secretele le-au afectat iremediabil existenţele.

Spinalonga este insula unde leproşii sunt alungaţi şi unde-şi vor petrece ultimele zile din viaţa lor. Exilul, aşa cum îl vor afla ei, nu înseamnă doar trecerea dincolo de poarta lui Dante (aşa se numeşte pe insulă tunelul prin care leproşii trebuie să treacă pentru a ajunge efectiv la destinaţie), nu înseamnă doar ruperea de familiile lor, nu e doar durere. Exilul înseamnă şi că atâta timp cât boala nu te-a afectat definitiv, poţi trăi cu adevărat. Aici, oamenii se îndrăgostesc, se căsătoresc, se revoltă sau îşi cer drepturile. Pe de altă parte, la polul opus leprozeriei, se află insula Plaka, a "sănătoşilor", cei care se pot bucura de drepturi şi libertăţi în mod necondiţionat. Nu-i mai puţin adevărat că acestora le lipseşte coeziunea, pasiunile lor dând naştere uneori unor crime atroce.

Personajele sunt, evident, conturate din perspectiva şi gravitând în jurul opoziţiei "bun-rău". Caracterele cele mai consistente ale cărţii sunt femeile. În jurul lor se ţese povestea, în jurul dramelor, pasiunilor şi sacrificiilor lor: Eleni, profesoara plină de abnegaţie, Maria şi Ana, cele două surori care se deosebesc ca focul de apă, Sofia - rigidă şi tăcută, Alexis - răzvrătita pentru care spiritul de independenţă este cel mai valoros bun.

Dacă aveţi nevoie de o vară senină şi o vacanţă aşijderea, luaţi Insula cu voi pe plajă. N-o să vă plictisiţi pentru că e instructivă. Poate veţi şi suspina pentru că cele mai bune pagini sunt cele ce prezintă ravagiile făcute de lepră. Si poate chiar o să vă fulgere prin minte gândul de a afla mai multe despre familia voastră; suntem, în bună parte, rodul a ceea ce alţii au fost şi-au făcut înaintea noastră.

Scrisă de Ioana Ristea