Istoria Casei Albe
Scris de Raluca Alexe • 8 May 2008 • in categoria Istorie
0Autor: Jean-Luc Hees
Rating:
Editura: Pro Editură şi Tipografie
Pe 4 martie 1841, William Henry Harrison, al nouălea preşedinte al Statelor Unite, îşi pronunţa discursul de învestire pe treptele Capitoliului. Era cel mai bătrân preşedinte din scurta istorie a acestora de până acum, şi va păstra această titulatură încă 140 de ani, până când Ronald Reagan va câştiga alegerile. Fiind şi o marioneta politică, a avut totuşi o ambiţie personală: să îşi spună întreg discursul de învestire, redus deja considerabil de asistentul său. Într-o zi ploioasă şi friguroasă, Harrison a vorbit două ore, fără mantou şi fără pălărie, după care a călărit în aplauze până la Casa Alba. A făcut pneumonie şi după o lună a murit, devenind astfel preşedintele cu cel mai scurt "mandat" din istoria Statelor Unite.
Un alt titlu din colecţia "Universuri secrete", Istoria Casei Albe urmează aproape aceeaşi reţetă, minus "dezvăluirile nemaipomenite". Ceea ce face din ea o carte mai serioasă, care nu ridică întrebări de genul "Cât din ea a fost scris doar pentru a vinde?". Ba chiar din Cuvântul înainte al autorului reiese că a fost scrisă din pasiune, din admiraţie pentru acest popor. Jean-Luc Hees este un francez care a descoperit frumuseţea istoriei Statelor Unite şi prin ea calităţile celor care le-au condus.
Autorul pare că s-a documentat foarte bine. Pe lângă modul în care Casa Albă a ajuns construcţia care este astăzi, îi trece în revistă şi pe toţi cei patruzeci şi trei de preşedinţi şi vorbeşte despre viaţa lor, caracterul fiecăruia, despre politica lor, chiar dacă dusă doar o lună, ca în cazul lui Harrison, dar şi despre viaţa lor personală, despre soţii şi scandaluri care i-au avut în centru. Nu face însă mare vâlvă pe seama acestora din urmă, pentru că, până la urmă, nu au fost nici un secret. El doar a cules informaţiile pe care le-a "aranjat" într-un mod cât mai placut şi cât mai uşor de parcurs.
Pentru că da, şi cartea de faţă este scrisă tot pentru aceia care ar vrea să ştie lucruri interesante, dar nu au răbdare să parcurgă paginile scorţoase ale cărţilor de istorie măsurate mai degrabă în kilograme decât în pagini. Scrisă sau tradusă astfel, încă nu mă pot hotarî. Pentru că din nou, traducerea (şi redactarea) lasă de dorit, în acelaşi fel în care au făcut-o şi celelalte titluri din această colecţie. Din nou propoziţii cu subiect incert, schimbări ciudate de timpuri verbale, şi fraze scrise parcă pentru copii de grădiniţă. Înţeleg că trebuie să fie o carte accesibilă, dar această accesibilitate parcă ia câteodată forma nepăsarii.
Salvarea o reprezintă, ca de fiecare data, subiectul. Dacă vrei să ştii atunci parcă mai poţi trece cu vederea astfel de greşeli, care ar deranja mult mai mult în cazul unei cărţi de ficţiune. Însă "responsabilii" nu ar trebui să se bazeze foarte mult pe această dorinţă. De multe ori ce e prea mult strică"
Scrisă de Raluca Alexe
Categorie: Istorie | Autor: Jean-Luc Hees | Editura: Pro Editură şi TipografieCiteste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Acel presedinte tot a ramas in istorie prin ceva :) .
-
Ai dreptate. Traducerea si redactarea sunt sub orice critica. Dar daca te pasioneaza subiectul, inghiti in sec si treci peste. Foarte bun review-ul.
Thaistory spune:
8 May 2008 | 2:21 pm
Pe cand o lucrare cu titlul “Istoria Casei Poporului”?