bookblog.ro

Jocuri ale sorții, singurătate neagră și-o poezie

Scris de • 22 January 2014 • in categoria

Titlu: Poker. Black Glass
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 170
ISBN: 978-973-23-3044-9
Cumpara cartea

Un „pseudojurnal” al tinereții trăite la limită, o cronică a depresiei și singurătății, o voce puternică și autentică.

„Din când în când notez în jurnal: 30 octombrie, 24 decembrie, 9 ianuarie, dar după ce termin nu știu ce să fac cu toate astea. Îmi vin întrebări foarte grele în minte. Știu că a te sinucide are tot atât de puțin sens cât și a rămâne în viață. Nu există nicio scăpare, n-avem pe unde ieși întregi din povestea asta irațională, nu folosește nici măcar ce am învățat la matematică, unde totul se putea refugia în mulțimea numerelor reale.” Tudor Klein se lasă purtat de viață la limita supraviețuirii, ducând cu sine o vină care îl face să-și refuze dreptul de a trăi cu adevărat. Au trecut 3 ani de când viața sa se contura la alte extreme, când jocul de poker îi adusese succesul și prestigiul care păreau să-l împlinească. Acum tot ce a rămas din viața aceea sunt amintirile și o apăsare grea, pe care Tudor Klein de acum o îneacă în alcool și pastile.

Descris ca un roman de dragoste autentic și dificil, pentru mine Poker. Black Glass s-a citit ca un jurnal al unei tinereți sfâșiate de singurătate și depresie, cu un ton aproape „real”, „trăit”, care nu caută soluții ori interpretări, ci pur și simplu „este”. Deși nu pot nega importanța dragostei ca laitmotiv, punctată de versurile poemului Black Glass Soliloquy ce denumesc fiecare capitol al romanului. De altfel, fragmentarea poemului și amintirile despre nebunie (un tagline inspirat pentru acest volum) merg mână în mână, semnalând fracturile interioare ale personajului principal și imposibilitatea de a scăpa de „destinul” generației sale.

Scris cu autenticitate și emoție, romanul îl prezintă pe Tudor Klein decăzut, absurd, incapabil de a mai interacționa altfel decât mecanic și golit de sentimente. Seamănă cu o cronică a nebuniei, însă se oprește la limită, sfârșitul fiind mai mult sau mai puțin revelator. „Vorbit” cititorului, Black Glass te face părtaș la tot acest proces ce frizează golul, disperarea și nebunia, devenind mult mai intim și palpabil. E o lectură profundă, care îți ridică „întrebări grele”, cu atât mai mult dacă faci parte din „generația” mai sus amintită, simțind că este, cumva, despre tine (eu am avut multe senzații de „deja-vu” citindu-l). Dragostea devine astfel fundalul unor zbuciumări existențiale:

I hang you in my head today.
A ravel in the blccckkkkk soundd.
I think about you everyday.

My love for you is bla888888ck s####nd.
Echo echo bl&kk s(((((())))))d.
I travel in my love for you.

  • Plusuri

    „Vocea” personajului principal, realismul romanului

  • Recomandari

    Celor care apreciază o poveste bună, spusă cu sinceritate și emoție „brută”

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro