bookblog.ro

La Fraga

Scris de • 3 June 2008 • in categoria

0Autor: Danií¨le Sallenave
Rating: Danií¨le Sallenave - La Fraga rating - recenzii carti
Editura: Rao

Danií¨le Sallenave - La Fraga - recenzie carti"În 1893, Veneţia şi-a lăsat în urmă trecutul glorios, dar fumuseţea i-a rămas intactă, la fel şi viaţa intensă a cartierelor populare. Încă mai poate schimba un destin, o viaţă." Cuvintele astea m-au făcut să sper la un roman ancorat în canalele Veneţiei târzii, un oraş aflat la apusul său, dar care încă trăieşte prin ecourile muzicii care izvorăşte dintre pereţii palatelor pustii şi se pierde în briza mării. Sociologia ne spune că reacţiile individului nu sunt determinate de caracterul său, ci de mediul care-l înconjoară. Astfel, personajele romanului nu ar fi influenţate doar de anturaje, ci şi de oraş, care ar fi mai mult decât un simplu decor. Aici însă La Fraga eşuează, având foarte puţin aer veneţian. Din fericire, romanul are destule calităţi cât să compenseze pentru acest lucru.

Mary Gordon lucrează ca guvernantă pentru o familie americană, plimbând-o pe tânăra Annabelle prin exotica Veneţie. Crescută într-un mediu foarte conservator, Mary este impresionată de societatea europeană de la sfârşitul secolului XIX, iar impactul cultural nu întârzie să apară. Când vine vremea reîntoarcerii acasă, Mary se îmbolnăveşte şi este internată într-un spital veneţian. După externare ea decide să rămână în Veneţia şi să încerce să trăiască din pictură.

De aici încolo urmează numeroase aventuri amoroase cu un fotograf italian, un conte şi un artist german, deşi mi-e greu să spun că La Fraga este un roman de dragoste. Este mai degrabă despre ratarea dragostei, sau despre dragostea lui Mary pentru sine şi pentru pictura ei. Personajele care apar şi dispar, ca picturile dintr-o galerie, sunt excentrice în felul lor, majoritatea aparţinând lumii artiştilor boemi. Personajele centrale au capitole întregi dedicate lor, capitole umplute cu informaţii biografice care mi s-au părut de multe ori în surplus şi care rup ritmul poveştii.

Am fost dezamăgit de felul în care a fost folosită Veneţia ca decor. Naratorul nu are aproape nici un interes pentru descriere, preferând să arunce nume de insule, cheiuri şi pieţe, pentru a crea un fundal de carton pe care să se desfăşoare jocul personajelor. Rămâne la latitudinea cititorului să-şi imagineze că palatele, canalurile şi gondolierii sunt acolo, pentru că naratorul este prea grăbit să-şi tragă personajele de mâneci către următoarea cină sau serată. Lucrurile se înrăutăţesc când Mary ajunge la Viena, unde tot oraşul e alcătuit dintr-un atelier şi patul lui Karl-Gustav - poate doar atât a reuşit Mary să vadă.

Dacă descriere nu e, măcar să fie acţiune şi dialog. La capitolul acesta, romanul stă bine. Personajele au o adevărată poftă de viaţă şi povestea se desfăşoară într-un ritm alert. Capitolele sunt scurte şi la obiect, se citesc repede şi tot timpul există ceva care să te facă să citeşti mai departe. Povestea acoperă toată viaţa lui Mary şi lucrează cu nişte teme grele pentru acea vreme, deşi tonul este prea distant pentru a-i da o greutate adevărată.

La Fraga este un roman captivant pentru cei interesaţi de acest gen de poveşti sau de acea epocă. Mie mi s-a părut interesant felul în care Mary a trecut peste prejudecăţile societăţii şi s-a descurcat singură, deşi nu cred că romanul e "profund optimist", aşa cum scrie pe copertă. Finalul mi s-a părut puţin cam deprimant, dar nu mi-a păsat chiar atât de mult de personaje încât să mă afecteze. Povestea pare grăbită pe alocuri şi cred că autoarea ar fi putut să facă mult mai multe cu ea, dar La Fraga funcţionează şi aşa cum este acum.

În final, pot să recomand romanul doar pentru poveste şi personaje. Sunt sigur că există alte romane care prind mult mai bine magia Veneţiei, iar La Fraga este mult mai concentrat pe latura umană a poveştii, ceea ce nu este deloc rău.

Scrisă de Cristi Mitran

Categorie: | Autor: | Editura:



Citeste cele 9 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Lidia spune:

    Cam multe aventuri amoroase….asa sunt artistii?….cauta mereu ALTCEVA?

    raspunde

  2. Cristi Mitran spune:

    Depinde de artist.

    raspunde

  3. Lidia spune:

    ..:) Aham, deci e vorba doar de artist..:)

    raspunde

  4. Woodisor spune:

    Romanul pare interesant. Insa, tocmai pentru faptul ca ai afirmat ca Venetia este doar un alt decor in care isi desfasoara viata Mary… ma face sa ma doresc sa fii fost altcumva cartea. Pacat… mai ales ca Venetia a fost cunoscuta drept o “capitala” a dragostei.

    raspunde

  5. Cristi Mitran spune:

    Nu a eliminat total Venetia, dar lipseste acea atmosfera specifica. Sunt cateva secvente intr-un vechi palat venetian care sar in ochi la capitolul atmosfera venetiana, dar sunt prea putine.

    raspunde

  6. mvs spune:

    @ Woodisor: Venetia este cunoscuta sub multe alte nume, printre care “La Dominante”, “Serenissima”, “Queen of the Adriatic”, “City of Water”, “City of Bridges”, si “The City of Light”.

    raspunde

  7. Ama spune:

    eu am o nedumerire: ce e cu titlul?

    e intraductibil, reprezinta ceva in roman, este un semn de intrebare?…te lamureste in roman?

    raspunde

  8. Cristi Mitran spune:

    E numele castelului in care se retrage Mary pe la final, dar cred ca “la fraga” inseamna “intrebare” sau “intrebarea” – ceva legat de arta / scopul artei / scopul artistului. Ii explica cineva lui Mary la un moment dat, dar nu am cartea langa mine si nu pot sa citez din ea. O sa revin cu o explicatie.

    raspunde

  9. Ama spune:

    @Cristi – apreciez efortul! :)

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro