bookblog.ro

Marele Gatsby- Cartea și filmul

Scris de • 10 June 2013 • in categoria

Titlu: Marele Gatsby
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 216
ISBN: 978-973-46-3556-6
Cumpara cartea

Este întotdeauna un prilej de tristețe să vezi deodată cu ochi noi, ca și cum le-ai vedea pentru prima oară, lucruri și situații pe care le-ai privit și apreciat până atunci cu propriile tale puteri de judecată și de adaptare.

Cumpără titlul în engleză

Încercând să ne demonstreze cât de adâncă este prăpastia dintre realitate și vise printr-un roman cinematografic, infuzat cu variate nuanțe de ironie, F. Scott Fitzgerald realizează portretul unei Americi care și-a pierdut compasul moral. Dar asta nu înseamnă că avem de-a face cu o lectură despre visul american. În fiecare dintre noi există un James Gratz și un Jay Gatsby: omul real care vrea mai mult și-și pune întreaga viață în slujba unui ideal, dar și omul fals care acesta devine pentru a-l atinge, cel care urmărește himere și încearcă să recreeze un moment din trecutul în care viața avea sens pentru el.

gatsby citat1

Deși Gatsby pare a fi personajul central, povestea îi aparține lui Nick Carraway, cel pe care există riscul ca unii să-l treacă cu vederea, fiind naratorul acestui roman, mai mult un personaj care observă și analizează decât unul care se implică. Întors din la al Doilea Război Mondial, Nick închiriază o casă în West Egg, Long Island, aflând că vecinul său este un misterios și renumit milionar pe nume Jay Gatsby, pe care îl descrie ca fiind un spirit romantic plin de entuziasm și cu o nemărginită încredere în sine. Ceea ce intrigă este și felul în care Fitzgerald îl prezintă pe Gatsby, la început indirect, doar din zvonurile care circulă despre el, apoi, pe măsură ce povestea înaintează și aflăm mai multe despre trecutul său, se schimbă și imaginea pe care o atribuim acestuia. Descoperim un suflet timid, torturat și singuratic, un bărbat care deși și-a construit o personalitate influentă, nu scapă cu adevărat de insecuritate, va rămâne mereu băiețașul acela necăjit, dar cu vise mari, cel care a crezut că se poate reinventa colorându-și exteriorul. Iar dorințele sale sunt aproape un paradox, vrea să îngroape trecutul devenind un individ care să corespundă așteptărilor femeii iubite, dar în același timp ar vrea să repete trecutul, chiar dacă este vorba numai de un moment anume.

gatsby citat2

Pe celălalt mal al micului golf, în mondenul Est Egg locuia verișoara lui Nick, Daisy, împreună cu soțul său, Tom Buchanan. Aceștia erau oameni nepăsători, de tipul celor care distrug în jurul lor lucruri şi oameni, după care se retrag în avutuțiile lor, lasându-i pe alţii să strângă dezastrul din urma lor. Iubirea dintre Gatsby și Daisy este din start sortită eșecului din moment ce valorile lor au fost distorsionate de bani sau confort, iar ei sunt genul de oameni care nu pot atinge profunzimea fiind mereu atrași de suprafața sclipitoare a lucrurilor. Scott și Zelda Fitzgerald au avut și ei o relație tumultoasă, astfel că, nu întâmplător, prin intermediul cuplului Daisy-Gatsby, autorul ne avertizează că o iubire obsesivă, idolatrizarea, deformează percepția putând culmina cu autodistrugerea.

Celebrând lipsa de măsură și în același timp condamnând efectele ei devastatoare, surprinzând posibilități și dezamăgiri sau natura trecătoare a bucuriilor, romanul îmbină frumusețea lirică și realismul brutal. Tilul este simplu, povestea scurtă și nu extraordinară (personaje plate, lipsite de moralitate, superficiale) deoarece complexitatea ei se clădește pe verticală, prin numeroasele straturi pe care autorul le suprapune cu subtilitate.

Romanul este relevant chiar și acum pentru că în anumite privințe nu s-a schimbat nimic, societatea încă mai venerează banii și pare condusă numai de ambiția de a acumula diverse bunuri. Pe Gatsby îl admirăm pentru faptul că visează cu o pasiune și un curaj cum rar întâlnim, dar povestea lui poate fi deprimantă pentru cei care și-au setat ca țel o constantă dezvoltare personală, fiindcă ne sugerează că orice ar face, omul nu poate fi decât ceea ce este. Chiar dacă avem diferite oportunități de a ne transcende circumstanțele curente, nu trebuie să uităm că pe lângă puterea pe care ne-o dau visele, nu sunt lipsite de pericol și mai ales nu putem scăpa de consecințele urmăririi lor.

gatsby citat3

the great gatsbyThe Great Gatsby
Anul aparitiei: 2013
Regizor: Baz Luhrmann
Durata: 142 min
Rating IMDB: 7,5

Că mi-a plăcut sau nu filmul, ori măsura în care acesta respectă romanul lui F. Scott Fitzgerald, sunt lucruri ce nu au nici o legătură cu calitatea acestei ecranizări. Filmul nu încearcă să recreeze cartea sau vara anului 1922, ci mai degrabă să pună totul sub o altă lumină, să scoată în evidență anumite aspecte: consumul ostentativ și erodarea spiritului uman la care acesta duce în mod inevitabil, felul în care noi, ca societate, suntem dominați de dorința de a avea ambiție, de a ne realiza, uitând că doar atât nu e suficient pentru a fi fericiți, fiindcă „Achievement without appreciation makes you ambitious but miserable. Appreciation without achievement makes you unambitious but happy."

Adaptarea romanului este exact așa cum te aștepti de la cel care a realizat Moulin Rouge, zgomotoasă și bombastică. Baz Luhrmann este cu adevărat un vizonar, dar unul care se concentrează mai mult pe culoare, scoțând astfel în prim-plan extravaganța lumii lui Gatsby, în timp ce mișcările rapide ale camerei surprind isteria de la începutul anilor ‘20. Văzând filmul ai putea crede că Luhrmann l-a făcut având în minte o replică de-a lui Oscar Wilde: „Nothing succeeds like excess”.

Mulți consideră că nu era necesară folosirea efectelor 3D, deși e limpede că acest lucru pune mai bine în evidență grandoarea a ceea ce numim the Jazz Age, iluziile și orbirea personajelor sau distorsiunea realității lor, concentrând zoom-ul pe ochii acestora, asupra a tot felul de detalii microscopice revelatoare. Muzica aleasă poate fi un aspect șocant pentru unii, Jay-Z și Gatsby nu par inițial o combinație bună, deși este un anacronism, și încă unul destul de inteligent, creând rezonanță între trecut și prezent. Ar mai fi de reproșat și limbajul artificial, cu unele construcții nepotrivite, dar nici acest lucru nu este întâmplător, ci menit să ne amintească de faptul că povestea e narată de Nick Carraway. Cât de mult ne putem încrede în cuvintele acestuia știind că ajunsese dependent de alcool, aflându-se acum într-o clinică de recuperare și scriind despre Gatsby ca terapie? Filmul abundă în astfel de subtilități deghizate în defecte.

Iar dacă nu respectă întocmai romanul e poate și pentru că ceea ce a creat Luhrmann este acel Gatsby din prima versiunea a romanului. Pentru a putea justifica această neconcordanță dintre elementele moderne folosite de Baz și caracteristicile anilor ’20, ar trebui să ne amintim că povestea lui Jay Gatsby este cea care i-a atras lui Scott Fitzgerald eticheta de ultramodernist. Ceea ce face Baz Luhrmann este să recreeze această dimensiune.

În timp ce Gatsby nu e punctul forte al romanului, cu siguranță interpretat de DiCaprio este punctul forte al filmului. Iar faptul că Leo și Tobey sunt prieteni și în realitate este un plus de verosimilitate pentru relația din film dintre Gatsby și Nick. Singurul lucru ce-i lipsește versiunii lui Luhrmann este acel sentiment de melancolie care inundă paginile cărții. În film totul este atât de superficial și caricatural încât nu reușești să empatizezi prea mult cu personajele.

Iar la final, cred că nici măcar nu are importanță dacă e bun sau nu filmul, din partea mea are toată considerația pentru simplul fapt că-l readuce în atenția cititorilor pe F. Scott Fitzgerald și cu siguranță îi va determina pe mulți să citească și romanul.

    Categorie: | Autor: | Editura:



    Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

    1. diana spune:

      Iar la final, cred că nici măcar nu are importanță dacă e bun sau nu filmul, din partea mea are toată considerația pentru simplul fapt că-l readuce în atenția cititorilor pe F. Scott Fitzgerald și cu siguranță îi va determina pe mulți să citească și romanul.

      – adevarat, eu cel putin cum am vazut trailerul m-am apucat sa citesc cartea, si dupa am vazut filmul. N-as putea spune in ce masura filmul corespunde cartii insa mie mi-a placut!

      raspunde

    2. Tocmai am vazut filmul si cred ca o sa ma apuc sa citesc si cartea !

      raspunde

    3. adriatika spune:

      …cu siguranta vor fi multi care nu vor citi cartea tocmai pe principiul ca “au vazut-o” la cinema. Iar filmul acesta face un deserviciul romanului si implicit lui Fitzgerald.

      raspunde

    4. STAN spune:

      Tocmai am vazut Marele Gatsby cu Leonardo DiCaprio
      si incerc sa-l suprapun peste Marele Gatsby cu Robert Redford si Mia Farrow… nu se poate!!! asta nu insemneaza ca unul e mai bun decat altul… cer este ca dupa ce am vazut varianta cu RR, m-a urmarit ani si ani …parfumul melancolia, starea de plictiseala rafinata a filmului … cel de acum cred ca o sa-mi aminteasca ceva timp o ceva care seamana a balci stralucitor si zgomotos …

      raspunde

    5. Nat spune:

      “Întors din la al Doilea Război Mondial…”Actiunea se petrece in 1922, iar al doilea Razboi Mondial parca a fost ceva mai tarziu…

      raspunde

    6. liviu spune:

      primu razboi mondial nu al doilea.. off:))

      raspunde

    7. Nume spune:

      In film, la înmormântarea lui Gatsby, nu a venit nimeni dar în carte zice ca a venit tatăl lui și “câțiva necunoscuti”,deci…

      raspunde

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro