bookblog.ro

Memorii. Despre cărți

Scris de • 6 May 2013 • in categoria

Titlu: Citind Lolita în Teheran
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2008
Traducere:
Numar pagini: 448
ISBN: 978-973-103-574-1
Cumpara cartea

„Cititorii erau născuți liberi și trebuiau să rămână liberi” – Vladimir Nabokov

Cumpără titlul în engleză

Azar Nafisi, profesoară de literatură și scriitoare, provenind dintr-o familie de intelectuali cu vederi liberale, ai cărei membri au ocupat importante funcții publice (tatăl Ahmad a fost primarul Teheranului iar mama Neshat una dintre primele femei alese în parlamentul iranian), ajunge să publice în 2003 cartea devenită best-seller Citind Lolita în Teheran.

Aparținând genului memorialistic, volumul redă experiența autoarei de-a lungul a unsprezece ani cât a durat șederea sa în Teheran și consemnează în detalii deopotrivă curajoase și umilitoare anevoisul drum al Iranului de la monarhie la republică, printr-un botez de foc stând sub semnul revoluției din anii 1978 – 1981 și al războiului dintre Iran și Iraq.

Viața academică a autoarei ocupă de asemenea un rol central în cadrul narațiunii deoarece servește drept mijloc pentru a zgurăvi viața de zi cu zi a cetățenilor, a studenților și femeilor, umanizând dramele personale dincolo de traumele evidente ale violențelor cauzate de război sau de ciocniri ideologice de natură religioasă. Totodată clubul de carte format alături de Mahshid, Yassi, Mitra, Nassrin, Azin, Sanaz și Manna în intimitatea propriei case potențează nota duală a romanului, echilibrând sau mai degrabă oglindind patosul literar în violența stradală, oferind de asemenea cadrul perfect pentru critica literară care se regăsește în volum consistent la nivelul cărții.

Pornind de la principiul „scrie ceea ce știi” Nafisi își structurează romanul în patru părți ce poartă numele unor personaje / opere celebre ca Lolita și Gatsby sau a unor autori celebri ca (Henry) James si (Jane) Austen.

„Lolita” coincide cu perioada de timp în care Azar demisionase de la Universitatea Allameh Tabatebei și își începe clubul de carte la care abordează teme ca opresiunea, gardienii de la închisoarea prezentată în „Invitație la eșafod” ca fiind forțe coercitive menite să impună cu forța propria voiță și pe cea a Ayatollahul Khomeini. Aici Lolita devine simbol pentru destinul rearanjat al oamenilor care se văd prinși într-un tipar gândit de clasa politică, de la care nu pot să se abată dar față de care nu se pot arăta nemulțumiți pentru că până și povestea opresiunii lor devine mută în mâinile păpușarilor nevăzuți dar omniprezenți.

„Gatsby” face un salt înapoi în trecut, mai exact cu unsprezece ani înaintea evenimentelor relatate în prima parte și aduce în prim plan incipitul revoluției iraniene. Astfel apar rând pe rând visurile oamenilor din popor, ale studenților, colegilor de catedră și chiar ale autoarei care asemeni unor castele de nisip se năruie în fața noilor reguli impuse de guvern. Gatsby stârnește controverse atât în rândul studenților cât și în rândul membrilor de la catedra universitară deoarece reprezenta tot ceea ce mergea împotriva bunelor moravuri fiind emblematic pentru dușman, pentru Satana reprezentată de americani dar și pentru cei care vedeau în el o eliberare spre un tărâm mai bun.

„James” are loc imediat după Garsby, la începutul războilui dintre Iran și Iraq. Nafisi ajunge să fie dată afară de la universitate din pricina refuzului de a purta văl pe cap. Tot în această parte ea îl întâlnește pe „magician”, un academician pasionat în egală măsură de cărți și filme dar care s-a retras din viața publică o dată cu revoluția și care îi oferă acesteia alinarea după care tânjește atât de mult prin împărtășirea pasiunilor sale.

„Austen” precedă „Lolita” și o găsește pe Azar în etapa de planificare a plecării sale din Iran, în timp ce în cadrul clubului său de lectură discuțiile se centrează în jurul căsătoriei, bărbaților și sexului.

Motivul central al cărții rămâne totuși pendularea autoarei între rolul eroului și al antagonistului în literatură, ambii fiind priviți din perspectiva empatiei sau a nepăsării față de problemele altora.

„Citind Lolita în Teheran” nu se comportă ca o carte de memorii tipică pentru că nu respectă un fir temporal liniar și pentru că cele două planuri – cel al realității cotidiene și cel al literaturii – se întretaie violent și se acoperă unul pe altul până la anihilare, purtând cititorul când pe o ușă când pe altă, în timp ce lasă în urmă o senzație de amețeală și de incapacitate în a stabili un reper fix.

„Eram victimele naturii arbitrare a unui regim totalitar, inflitrat în mod constant în cele mai intime unghere ale vieții noastre, care ne impunea fără încetare modelul său ficțional.”

Poate că în asta îi stă și farmecul și anume abilitatea de a-l face pe cititor să empatizeze cu personajele cărții care se confruntă cu propria lipsă de stabilitate într-un climat politic tulbure și cu o întrepătrundere violentă a spațiului public în viața privată prin anihilarea identității femeilor și nu numai.

„Curiozitatea este insubordonare în forma sa cea mai pură.”

Cărțile rămân salvarea și evadarea din realitatea dureroasă în timp ce, pe de altă parte, tocmai acestea ar atârna greu la o judecată în care ar fi acuzați de utragierea bunelor moravuri.

„Un roman nu este o alegorie, le-am spus, apropiindu-ne de finalul cursului. Este o experiență senzuală a unei alte lumi. Dacă nu intri în acea lume, nu îți ții răsuflarea împreună cu personajele și nu te implici în destinul lor, nu vei putea fi capabil de empatie, iar empatia este miezul romanului. Așa îl citești: inhalând experiența. Așa că, începeți să respirați. Vreau doar să țineți minte acest lucru. Asta e tot, sunteți liberi.”

  • Plusuri

    Magia poveștii care te ține captiv într-o lume pe care cu greu mi-am putut-o imagina și în care și cele mai mici libertăți sunt negate. Părțile de critică literară care oferă noi perspective în ceea ce-l privește pe Garsby și Lolita.

  • Minusuri

    Slalomul între critica literară și evenimentele politice pot crea o stare de confuzie mai ales atunci când acțiunea nu este una liniară temporal.

  • Recomandari

    Pasionaților de memorii, de politică, care doresc să se întâlnească cu o lume altfel sau care doresc să înțeleagă răsfrângerea pe care o are un regim totalitar asupra oamenilor pe care îi guvernează. Devoratorilor de cărți care vor fi puși față în față cu noi idei și care vor vedea îndeaproape rolul de eliberare al acestora.

Categorie: | Autor: | Editura:

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. ady spune:

    mie una, mi-a placut combinatia de critica literara (pe care am apreciat-o in mod deosebit; inca odata cand mi-a parut rau ca n-am facut “literele”) si “literatura sociala”, descrierea vietii oamenilor in timpul revolutiei si dupa, opresiunea, etc. nu stiu de ce mi-a ramas in memoria pedeapsa aplicata unei fetite pentru ca purta sosete roz.
    am citit-o la scurta vreme dupa “persepolis” si dupa astfel de carti, ca femeie mi se pare ca viata in romania, asa discriminatorie fata de femei la nivel de mentalitate profunda cum e ea, e floare de ureche si tie se pare un model de modernism si civilizatie.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro