bookblog.ro

Toate pânzele sus!

Scris de • 18 April 2011 • in categoria

Titlu: Menajeria lui Jamrach
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Traducere:
Numar pagini: 336
ISBN: 978-973-724-320-1

"Cât de monstruos poate fi să supravieţuieşti?"


Menajeria lui Jamrach a fost o experienţă răvăşitoare. E atât de simplu. Face parte din acel grup select de cărţi care rămân cu tine, te bântuie, te macină, te ademenesc să le mai parcurgi o dată, moment în care te întrebi dacă poţi într-adevăr să faci asta sau dacă o să o laşi deoparte pentru o vreme, doar pentru a vă regăsi mai târziu, asemeni unor buni prieteni care au împărtăşit cândva o aventură grozavă.

Cel mai nou roman al autoarei Carol Birch îl urmăreşte pe micuţul Jaffy Brown, care locuieşte în Londra, într-un cartier din apropierea docurilor, unde mişună marinari, animale nemaivăzute şi negustori de tot soiul. Acolo, printre aromele copilăriei, inocenţa vârstei şi un amalgam de culori, Jaffy se naşte a doua oară. Dă nas în nas într-o zi cu un motan mai mare (după cum i se păruse lui), aşa că îl mângâie prieteneşte pe bot. Tigrul – căci asta era motanul – îl înhaţă din joacă, iar Jaffy ajunge între fălcile lui. Din mijlocul unei mulţimi paralizate de frică, îl salvează tocmai posesorul tigrului, domnul Jamrach ”naturalist şi importator de Animale, Păsări şi Scoici”. Scena este redată superb, viu.

Jaffy devine aproape celebru după ce vestea supravieţuirii sale miraculoase circulă rapid. Astfel, primeşte o ofertă de slujbă chiar de la domnul Jamrach – pentru a avea grijă de animalele sale. Oferta este adusă de către Tim – un puşti puţin mai mare decât Jaffy, care primeşte sarcina de a-i cumpăra acestuia o tartă cu zmeură. Un deliciu pentru Jaffy, având în vedere situaţia financiară precară a familiei sale. Jaffy se descurcă exemplar la noua slujbă, având în grijă aligatori, purcei japonezi, cobre, lupi, gazele sau broaşte ţestoase. Devine foarte bun prieten cu Tim, deşi acesta dă dovadă mereu de o răutate puerilă. Jaffy se îndrăgosteşte de Ishbel, sora lui Tim, ”fata cu bucle blonde şi pantofi roşii”, nevoită asemeni lui Jaffy să lucreze de la o vârstă fragedă pentru a-şi ajuta familia.

Această primă parte cuprinde copilăria lui Jaffy, care pare fericită în ciuda tuturor greutăţilor pe care le întâmpină. După ce Tim decide să plece pe mare, o călătorie la capăt de lume, pe o balenieră pentru a căuta un dragon în Mările Sudului, Jaffy renunţă la tot ceea ce e important pentru el pentru a-l însoţi.

Partea a II-a a volumui descrie călătoria celor doi, fiind unii dintre cei mai tineri membri ai echipajului. Ceea ce începe ca o aventură marinărească se transformă într-o poveste sfâşietoare, iar atmosfera plină de inocenţă din prima parte este înlocuită de o realitate brutală, sângeroasă. Năpastele se abat asupra echipajului fără încetare după ce dragonul este adus într-un final la bord. Şi prin năpaste nu mă refer în cazul acesta la obstacole care apar în calea echipajului pentru a fi depăşite eroic în momentul critic, lăsând loc imediat unei noi ameninţări. Partea aceasta ar putea fi discutată îndelung, chiar propusă spre disecare la orele de literatură din liceu. Sfârşitul primei părţi – plecarea lui Jaffy – marchează finalul unei etape, cea a copilăriei. De aici încolo nu mai există drum de întoarcere, cei doi puşti îşi iau adio pentru totdeauna de la tot ce era familiar. Fiindcă după călătorie, indiferent de cum se sfârşeşte, nimic nu mai poate fi la fel. Partea acesta poate fi chiar drumul în viaţă pe care îl are fiecare din noi de urmat şi, la sfârşitul căruia se află întotdeauna un alt om – unul cu totul diferit de cel care a început drumul respectiv. Sigur, aceasta e o interpretare foarte simplă, simbolurile prezente şi problemele ridicate fiind mult mai numeroase şi mai profunde. Prietenia, condiţia umană, puterea de sacrificiu, instinctul de supravieţuire ar fi doar alte câteva.

Nu am îndoieli că partea de care vorbeam mai sus se va dovedi greu de digerat. Bogăţia detaliilor, degradarea morală accentuată devine dureroasă, mai ales că se desfăşoară extrem lent, până la o limită aproape insuportabilă. Unii vor zice că personajele îşi pierd umanitatea, eu spun că e foarte discutabil, asta fiind una din marile întrebări ridicate.

Partea a III-a încearcă să îngrijească din rănile personajele, dar vorba aceea: poţi scoate cuiele, dar găurile rămân. Menajeria lui Jamrach trebuie parcursă de mai multe ori pentru a-şi dezvălui toate semnificaţiile. Este o aventură clasică, o poveste scrisă cu har, la care nu prea ai cum să rămâi indiferent.

Strada Fictiunii Cartea face parte din noua colecţie a Editurii Allfa: Strada Ficţiunii. Titluri din aceeaşi colecţie:
Orasele invizibile, de Italo Calvino
Ma sinucid alta data, de Kerstin Gier
Dezghetul, de A.D. Miller
Sus, in aer, de Walter Kirn
Menajeria lui Jamrach, de Carole Birch
Cabalistul din Praga, de Marek Halter
Magazinul de sinucideri, de Jean Teulé
Fetele din Shanghai, de Lisa See

  • Plusuri

    stil, descrieri excelente, atenţia la detalii, simboluri, probleme ridicate, un roman care nici nu ar trebui să aibă nevoie de trecerea timpului pentru a-şi demonstra valoarea

  • Recomandari

    fanilor Melville, celor care apreciază încă romanele scrise într-un limbaj şlefuit şi care ridică probleme

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. andresa spune:

    O clipa am crezut ca e vorba de cartea filmului Toate panzele sus :D

    raspunde

  2. ady spune:

    nu-s fan Melville (recunosc, am citit doar Moby Dick si cred ca am facut-o prea devreme, nu mi-a placut deloc si nu am reluat-o), dar modul in care am expus cartea mi-a facut pofta.
    am trecut-o pe lista mea de shoping livresc pt luna viitoare. nu stiu daca va ramane in top 2 al acestei liste, dar va ramane pe listele urmatoare pana la ajunge si la mine in biblioteca.
    un pic asemnatoare (din expunere), dar cred ca nu atat de dramatica este si “viata lui pi”. nu mai stiu autorul, a aparut acum destul de multi ani la humanitas.

    raspunde

    • Ioan spune:

      ma bucur ca ti-am starnit interesul. sunt chiar curios cum o sa ti se para cartea, da-mi un semn dupa lectura.

      am gasit cartea mentionata de tine, Yann Martel e autorul. Am trecut-o si eu pe lista de achizitii, mersi de pont.

      raspunde

  3. Ioan spune:

    ma chiar gandeam ca titlul recenziei poate fi inselator :) dar l-am pastrat pentru ca e foarte puternic si plin de intelesuri.

    raspunde

  4. Pingback: Dezrădăcinare | bookblog.ro

  5. Pingback: Cuvântul şi Golemul, Cabala şi Umanitatea | bookblog.ro

  6. Pingback: Viața între două zboruri | bookblog.ro

  7. Pingback: Ce poți face cu o sinucidere | bookblog.ro

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro