bookblog.ro

Neuroni în acţiune!

Scris de • 2 October 2013 • in categoria

Titlu: Secretele creierului uman
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 346
ISBN: 978-606-8481-77-7
Cumpara cartea

Aceasta este o carte care te va face să caşti... prelung şi în mod repetat. Ştiai însă că de fapt căscatul, prin mişcările ample pe care le implică, este un mesaj fizic pe care corpul şi-l autotransmite pentru a fi mai atent? Căscatul antrenează şi neuronii-oglindă, datori cu declanşarea empatiei faţă de alte persoane, tocmai de aceea căscatul e contagios. Până şi câinii cască... în situaţii de stres, forţându-şi organismele să se concentreze la mediul din jur. Aşadar, prin densitatea informaţiilor prezentate, această carte te va constrânge să gândeşti... activ, rapid, eficient.

Cumpără titlul în engleză

Dacă totuşi ai curaj să o citeşti, înseamnă că eşti pregătit să faci un pas mare către autocunoaşterea lucidă a creierului tău. Lăsând la o parte superstiţiile din folclorul psihologiei, renunţând la prejudecăţi, autorii dezvăluie adevăruri fascinante despre fericire, personalitate, voinţă, memorie şi diferenţele dintre sexe. Fiecare capitol este o analiză solidă a secretelor din „culise”. Creierul înseamnă mai mult decât am crede... în funcţie de el, ne schimbăm comportamentul, ne autoiluzionăm, iubim şi ne motivăm.

Să luăm starea de fericire, de exemplu. Să fie ea un rezultat al echilibrului emoţional, al evenimentelor strălucitoare din viaţa noastră sau... pur şi simplu, o explozie de dopamină în cortexul orbitofrontal? Neurotransmiţătorii şi legăturile dintre neuroni sunt actorii nevăzuţi ai personalităţii noastre, cel puţin aşa susţin specialiştii în neuroştiinţă. Dragostea e un tango pasional, dar nu între doi amanţi, ci între oxitocină şi arginin-vasopresină, pe când comportamentul sexual e determinat în hipotalamus. Ce ne mai rămâne nouă de făcut? Poveştile frumoase despre suferinţa romantică, iubirea eternă şi atracţia inexplicabilă faţă de colegul din banca întâi încetează deodată a mai fi un mister, totul e determinat chimic, fizic, biologic.

Odată ce ai renunţat la inocenţa explicaţiilor siropoase, uită-te bine în jur. Ce fel de partener ai alături? Maximizator sau satisfăcut? Conform lui Barry Schwartz, soţii maximizatori sunt genul de persoane care puşi în faţa unei probleme decizionale, tind să se hotărască greu pentru că urmăresc cele mai mari avantaje. Ar vrea ca totul să fie perfect şi sunt uşor descumpăniţi de eşecuri, bineînţeles din cauza acestei continue stări de nemulţumire, sunt schimbători, capricioşi. Pe de altă parte, cei satisfăcuţi sunt cei care evaluează problema rapid, urmăresc beneficiile imediate, strict legate de confortul lor optim. Odată ce au spus „Da”, rămân stabili. Trage cu ochiul la cel de alături şi roagă-te să fie unul din categoria satisfăcuţilor, astfel poţi fi sigur că divorţul e foarte, foarte departe. Tu ai devenit decizia lui de lungă durată!

Încă ceva... te rog, nu îţi mai face atâtea griji în privinţa mărimii creierului tău. S-a descoperit că nu contează prea mult în performanţa cognitivă. Creierul excelează de fapt prin structura sa, prin legăturile solide dintre neuroni. Atenţie! Obiceiurile şi experienţele prin care treci îţi modelează zi de zi forma creierului şi o deprindere greşită îţi poate compromite sănătatea mentală mai târziu. Dacă obişnuieşti să bei mai mult de patru pahare de vin pe zi, eşti în pericol de a face un atac cerebral. Dacă eşti şofer de taxi, dar mai ales şofer de taxi în Londra (un oraş vestit pentru străzile întortocheate), cerebelul tău e mai antrenat faţă de al altor şoferi, care nu depun mult efort în a se orienta, ci urmează mereu traseul zilnic către locul de muncă.

Cartea ne poartă prin toate aceste informaţii. Fenomenele fireşti din viaţa cotidiană sunt explicate pe larg, chiar „decorticate” în faţa noastră. În spatele unui vis, serii întregi de neuroni lucrează pentru a consolida amintirile din timpul zilei. Cum rămâne cu teoria inconştientului a lui Freud? Nu e visul o metodă de refulare? Poate că ... nu! Somnul REM alege în mod aleator experienţe trăite anterior şi în funcţie de intensitatea cu care le-am trăit, le amestecă şi le transformă în vise. Astfel, memoria noastră episodică e întărită şi ne putem orienta în propria noastră viaţă. Visele îşi pierd şi ele aura romantică... nu sunt oglinzi ale eului nostru profund, ci pur şi simplu mecanisme de învăţare ale propriei biografii. S-a dezumflat încă o minciună colorată!

Nu în ultimul rând, cartea nu putea să ocolească mult discutatul subiect al diferenţelor de sex. Sunt creierele femeilor radical diferite de cele ale bărbaţilor? Da şi nu! Inteligenţa nu variază prea mult şi ideea că o femeie e mai puţin capabilă să cânte la un instrument, să gătească sau să conducă o organizaţie e pur şi simplu un stereotip cultural, însă deosebiri există şi acestea sunt hotărâte de... hormoni. Testosteronul creşte înclinaţiile spre comportamente agresive în cazul bărbaţilor, iar estrogenul împinge femeile spre comportamente paşnice, uneori chiar pasive ori generoase. Bărbaţii nu au nicio problemă când trebuie să rotească mental o figură, asta pentru că orientarea lor în spaţiu e excelentă, dar femeile au un ochi ascuţit, atent la detalii, de aia soţia ta nu uită niciodată unde ţi-ai pus ciorapii. Ele sunt mai pricepute la localizarea obiectelor în spaţiu. În orice caz, dacă ar exista un război între sexe, concluzia e simplă: nu ar câştiga nimeni pentru că atât bărbaţii, cât şi femeile fraternizează prea mult cu inamicul (cel puţin aşa consideră umoristul Robert Orben).

Toate aceste detalii picante despre mintea noastră, pe care le-am răsfirat pe ici, pe colo sunt o mostră din comoara de informaţii existentă în volumul de faţă. Având la dispoziţie studii temeinice conduse în speţă de cercetătorii americani, Sandra Aamodt şi Sam Wang ne prezintă cu patos întortocheatele cărări ale creierului omenesc, încă nedescifrat pe de-a-ntregul, o enigmă încă neelucidată, care intrigă şi chiar... descumpăneşte. V-aţi fi gândit vreodată că dragostea e pur şi simplu un cocktail de serotonină? Vine şi pleacă, în funcţie de „mofturile” neurotransmiţătorilor!

  • Plusuri

    O carte instructivă, incitantă, scrisă pe un ton prietenos.

  • Minusuri

    Apar anumite dificultăţi în înţelegerea explicaţiilor din cauza numeroşilor termeni ştiinţifici.

  • Recomandari

    Viitorilor doctori şi cercetători. Tuturor curioşilor.

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Interesant de stiut caci totodata descoperi mai multe despre propria persoana. Oricum sa citesti, orice tip de carte ar fi, este o forma de educare.

    raspunde

  2. diana spune:

    Din pacate, cartea a fost o mare dezamagire. Multe pagini sint umplute cu informatii complet nefolositoare (ilustrari ale diferitelor afectiuni psihice in filme americane, fara nici o baza stiintifica) sau cu informatii din categoria “stiati ca?”. In amsamblu cartea seamana cu un manual de anatomie.

    raspunde

    • Cristina spune:

      Da, am mentionat la minusuri ca sunt foarte multe detalii stiintifice insuficient ilustrate si explicate. Mi-a dat batai de cap structura creierului, prezentata cam alandala, dar legaturile cu cinematografia si cu situatiile cotidiene sunt savuroasa, in aceste momente autorul chiar reuseste sa faca neurostiinta putin mai … umana. Incercati Steven Pinker, Cum functioneaza creierul?, poate se va dovedi o alegere mai buna. Multumesc in orice caz pentru comentariu!

      raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro