bookblog.ro

O altfel de călătorie în timp

Scris de • 17 April 2018 • in categoria ,

Titlu: Călătoria în timp. O istorie
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2017
Traducere:
Numar pagini: 352
ISBN: 978-606-722258-6
Cumpara cartea

Ce înseamnă început? Începutul timpului...
Ce înseamnă timp? O porţiune măsurată din eternitate
.
Istoria literară ne-a educat în spiritul longeviv al timpului. Am crescut cu permanenta senzaţie a unor minute transformate în nisip. Biblia ne-a divizat existenţa în geneza şi restul, Tolstoi a dimensionat timpul între „Răboi şi Pace”, iar James Gleick a studiat dimensiunea temporală în întreaga sa evoluţie literară. Anume cu acest autor mi-am petrecut ultimele zile însorite, parcurgând atent nişele cele mai importante ale literaturii mondiale unde timpul a ocupat locul de onoare.

James Gleick încearcă să ne dezvăluie cele mai importante subiecte legate de timp, de la călătoria în continuumul spaţio-temporal până la cele mai importante paradoxuri ale timpului. Autorul face nu doar o analiză ştiinţifică, ci ne mai poartă într-o minunată aventură, bătând la uşile unor personalităţii marcante, precum Einstein, Minkowski sau Proust.

Figura centrală a naraţiunii sale este totuşi H. G Wells, omul care ni l-a dăruit pe Exploratorul Timpului şi minunatul său roman Maşina Timpului. Wells a fost, în viziunea lui Gleick, un inovator, un autor care a redimensionat tema timpului, dându-i o formă creativă, dar fără a atinge segmentele sensibile ale acestui subiect.

El merge înainte ideii lui Minkowski, care spunea: „De aici înainte, spaţiul singur şi timpul singur sunt sortite să piară ca nişte biete umbre şi numai un soi de unire a celor două va mai păstra o realitate independentă”. Wells neagă desuetudinea timpului şi a spaţiului şi ajunge astfel să ne ofere prototipul unei călătorii temporale, nemaiîntâlnite până în acel moment.
Începând cu noutatea adusă de H. G. Wells, Gleick merge mai departe fuzionând cele mai importante idei ale filosofilor şi oamenilor de ştiinţă despre timp, într-un volum, care paradoxal sau nu, este o cronologie perfectă, sau poate imperfectă, a timpului.

Acesta apelează la nume sonore precum Arthur Schopenhauer, care spunea în 1813: „În timp totul e doar o succesiune, pe când în spaţiu este alăturare; aşadar, reprezentarea simultaneităţii ia naştere abia din reunirea timpului şi a spaţiului, pentru a explica amplitudinea pe care fenomenul timpului o are asupra evoluţiei noastre. Gleick este inedit în opinii, refuzând şabloanele pe care le-am tot acceptat de-a lungul evoluţiei ştiinţifice. De exemplu, nu exclude probabilitatea călătoriilor în timp sau importanţa maşinilor speciale care ne-ar arunca la ani distanţă. El apelează la rezervele literare în care s-a dezvoltat rotaţia temporală, pentru a elucida cele mai importante subteme sau puncte de vedere existente, cum ar fi apariţia futurismului, tendinţele scriitoriceşti în materie de reviste pulp sau de romane care au trasnformat genul science fiction.

Unele referinţe la care apelează autorul fac volumul inedit, deoarece permite o transpunere în trecut, când subiectul timpului era cumva planic, unidimensional, dar totuşi prolific. De exemplu, apariţia aşa-numitelor Manifeste ale Futurismului la 1909, prin care o grupare de proto-fascişti se declarau liberi de trecut (să fie această povară atât de grea?) este o importantă verigă în analiza autorului: „Un orgoliu imens ne umflă piepturile, fiindcă ne simţeam în acel moment singurii oameni şi luczi şi fermi, ca nişte faruri impunătoare sau ca nişte santinele înaintate, în faţa armatei de stele duşmane, care ne fixau din cantoamentele lor celeste„.

Volumul lui Gleick este tridimensional aidoma subiectului său, deoarece merge pe analiza, complicată de altfel, a opiniilor din trei tabere care se întrec în înţelegerea timpului. Pe de o parte îi avem pe oamenii de ştiinţă, care nu pot renunţa la radicalismul unor adevăruri, care nu pot fi înlocuite de vise. În partea opusă a mesei de dialog sunt plasaţi filosofii care transformă timpul în fericire sau nefericire, dând preferinţă monotoniei şi nostalgiei. Şi în tabăra generală a entuziaştilor şi optimiştilor sunt incluşi autorii de science-fiction, care nu doar au dat timpului imaginea unui brand, ci au educat generaţii de tineri în spiritul unui respect pentru viitor şi pentru tehnologii avansate.

James Gleick a reuşit a produs un hibrid de idei, cumulând în cartea sa opoziţii, accepţiuni, dar şi teorii demne de evoluţii viitoare. Dacă sunteţi fani ai tehnologiilor avansate, ai fizicii şi mecanii cuantice sau doar vă interesează potenţialele scenarii ale viitorului, prezentul volum este o reuşită şi o să vă ofere o plăcere deosebită în a-l savura.

  • Plusuri

    Este inedit, interactiv şi o să vă ofere o multitudine de alte surse de studiat.
    Este dinamic, lipsit de monotonia lucrărilor academice.
    Este eliptic, fără compromisuri de dragul ştiinţei.

Categorie: , | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Ghidul lenesului

Copyright ©2011 Bookblog.ro