bookblog.ro

Care este legătura dintre o crimă și un borcan?

Scris de • 28 August 2011 • in categoria

Titlu: Orașul borcanelor
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Traducere:
Numar pagini: 256
ISBN: 978-973-707-446-1

Un oraș islandez tipic, un comisar tipic, însă o crimă atipică, ce ascunde o lume și mai atipică, totul într-o scriitură impecabilă – genul de roman polițist care te înfioară, însă de care nu te poți desprinde.

Un comisar-șef solitar (cred că este, oarecum, clișeul tuturor romanelor polițiste contemporane) din Reykjavik trebuie să descifreze o crimă brutală, care aparent nu are nici o motivație, mai ales că este vorba de liniștita Islandă, un bătrân de aproape șaptezeci de ani și un mesaj încriptat absurd: EL sunt EU. Deși toți ar vrea să considere crima drept un incident neplăcut, cauzat de un tănâr drogat și disperat, comisarul, Erlendur Sveinsson, simte că este ceva mult mai sumbru, care poate avea rădăcini adânci și implicații la fel de grave, mai ales că victima, bătrânul Holberg, fusese acuzat de viol în urmă cu mulți ani.

Orașul borcanelor este un roman captivant tocmai pentru că realismul său te pătrunde încă din prima pagină și chiar dacă ritmul este puțin prea lent pentru o astfel de povestire, în prima jumătate, Indridason surprinde cititorul in paginile din final, când șocul descoperirilor nu te mai lasă să pui romanul deoparte. Avem de-a face cu un personaj principal postmodern prin suferință, divorțat și încercând cu disperare să își recapete fiica drogată printr-o comunicare ce se dovedește a fi deficitară și cu o poveste plină de imaginație, care poate să fie desprinsă din realitate fără nici cea mai mică îndoială – un viol, un caz nerezolvat, un sociopat aflat la închisoare, o fotografie cu un mormânt de copil și un ”oraș al borcanelor” ce își ascunde secretele, toate au o legătură atât de strânsă și de bine gândită, încât romanul e construit ca o matrioșcă ce se dezvăluie, bucată cu bucată.

Crezi că nu te va afecta. Crezi că ești suficient de puternic ca să faci față unor asemenea lucruri. (...) Însă nu există nici un fel de distanță. Și nu există nici o armură. Nimeni nu e suficient de puternic. Repulsia te bântuie ca un spirit rău, care își face adăpost în mintea ta până ce crezi că mizeria e viața însăși pentru că ai uitat cât de obișnuit trăiesc oamenii. , astfel își descrie comisarul propriile trăiri în ceea ce privește cazurile pe care le are de investigat, astfel aș putea spune că m-am simțit și eu citind romanul, însă nu a fost vorba de o repulsie, ci de o curiozitate aproape bolnăvicioasă, secondată de un stomac tare, pentru că voiam să știu ”cine” și ”de ce”. Romanul este puternic în ”imagini” șocante și situații pline de suspand, devenind un thriller psihologic de excepție pe măsură ce încă un detaliu iese la iveală.

Indridason a reușit să transforme clișeele unui roman polițist tocmai prin modul în care și-a structurat narațiunea, demonstrând că ”tradiționalele” scrieri despre crime pot fi încă pline de inventivitate și deși ideea nu este una nouă (am mai văzut și niște filme care se aseamănă), este foarte bine pusă pe hârtie. Pentru toate acestea romanul merită citit, mai ales că modul în care sunt făcute conexiunile între victime, atacatori, știință și medicină vă vor ține mintea ocupată până spre ultimele pagini când totul se așază la locul său.

Cumpără cartea Orasul borcanelor

  • Plusuri

    detaliile sunt atât de încâlcite, încât e greu să deconspiri romanul până la final; realismul crud al întâmplărilor foarte bine captat

  • Minusuri

    ritmul lent de la începutul romanului, poate puțin plicticos (care se compensează spre final)

  • Recomandari

    fanilor romanelor polițiste, celor pasionați de criminalistică și genetică

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Ina spune:

    pe o scara de la 1 la 10 eu i-as da un 7 cu indulgenta. faptul ca desconspirarea a fost facuta abia la final a fost singurul lucru care mi-a placut

    raspunde

  2. Mie mi-a placut foarte mult cartea…si intr-adevar, spre final nu o mai puteam lasa din mana. A meritat sa am rabdare cu ea… chiar daca la inceput nu te tine in alerta si povestea nu pare prea interesanta.

    raspunde

  3. Alice spune:

    @Ina cred ca depinde de gustul fiecaruia, pentru ca este intr-adevar genul de carte care te poate pierde pe parcurs ca cititor

    @andreea si eu am avut acceasi senzatie, la inceput parea cam plicticoasa, dar mi-am dat seama ca trebuie sa fie a twist la un moment dat si asteptarile nu mi-au fost inselate. Asta e si motivul pentru care i-am dat un rating asa de mare, pentru ca a reusit sa imi schimbe impresia si sa ma faca sa o citesc pe nerasuflate :)

    raspunde

  4. sims spune:

    aici va contrazic pentru ca deconspirarea nu s-a facut deloc la final, inca de foarte devreme in carte iti dai seama ca asasinul nu poate fi altul decat un slt copil rezultat dintr-un viol pentru ca nici macar nu se investigheaza o alta posibilitate, pe o scara de 1-10 i-as da un 5 pentru ca as mai face o tentativa sa vad daca si-a mai stilizat stilul cumva dar daca si urmatoarea carte va fi la fel cu siguranta nu va mai fi pe lista mea de must read

    raspunde

  5. Seby spune:

    Din seria autorilor nordici sunt de parere ca Arnaldur Indridasson si Kjell Ola Dahl sunt buni spre foarte buni.
    Chiar daca initial am avut aceeasi impresie ca vor fi carti plicticoase (ma refer la Orasul borcanelor si Al patrulea) la final mi-am schimbat complet parerea.
    Din nefericire sunt genul caruia daca ii place o carte scrisa de un anumit autor face tot posibilul sa citeasca si restul scrierilor respectivului.
    Din nefericire pt ca aceste carti nu sunt si sunt foarte sceptic ca vor fi publicate vreodata in romana.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro