Titlu: Înțelepciunea psihopaților – Din experiența de viață a sfinților, spionilor și criminalilor în serie
Autor: Kevin Dutton
Rating:
Editura: Globo
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Ana-Maria Păcurar
Numar pagini: 288
ISBN: 978-606-93323-1-3

„Mi-am dat seama încă din copilărie că vedeam lucrurile altfel decât ceilalți. Acest lucru m-a ajutat în viață. Psihopatia (dacă așa se numește) este ca un medicament al vremurilor moderne. Dacă îl iei în doze moderate, poate fi extrem de benefic. Poate atenua multe dintre suferințele existențiale cărora, altfel, le-ai putea cădea victimă din cauza sistemului imunitar psihologic foarte fragil, incapabil să te protejeze. Dar dacă iei prea mult, dacă iei o supradoză, atunci este posibil, ca în cazul tuturor medicamentelor, să ai parte de efecte secundare neplăcute.”

Cumpără titlul în engleză

Kevin Dutton m-a tras pe sfoară ca un escroc de primă mână cu a doua sa carte „Înțelepciunea psihopaților”. M-am așteptat în mod eronat la o expunere amplă a modului în care psihopatia devine utilă în viața de zi cu zi și simt că ar trebui să îmi cer scuze față de el, față de mine sau față de cititorul acestei recenzii pentru că mi-am dorit un fel de tutorial în care să reconvertesc șarmul superficial în carismă, grandomania în încredere de sine, manipularea în influență și așa mai departe cu toate celelalte trăsături definitorii ale psihopaților de rang înalt.

Ei bine nu mi-a fost dat să descopăr formula magică dar am găsit o suită de tehnici și metode prin care au fost monitorizate, clasificate și cuantificate toate trăsăturile de caracter ale psihopaților fie că aceștia au fost luați din rândul criminalilor în serie sau escrocilor sau din rândul academicienilor sau a membrilor de consiliu din cele mai puternice corporații din lume.

Trecând printr-o serie de scenarii diverse care aveau scopul de a testa limita dintre normalitate și psihopatie, Dutton identifică butonul de alarmă care se declanșează în fiecare din noi atunci când am avea de-a face cu ipostaza de doctor și de a sacrifica un om pentru a salva alți cinci fără a fi descoperiți. Diferența dintre un psihopat și o altă persoană care nu manifestă respectivii indicatori psihologici stă în simțul practic dus la extrem, în acest caz absența oricărei dileme morale sau remușcări în a sacrifica respectivul om în favoarea salvării altora cinci prin donarea organelor sale.

„Perioadele mărețe ale vieții noastre sunt clipele în care dobândim curajul de a ne reboteza defectele păcătoase, denumindu-le cele mai bune calități.” Frederich Neitzsche

Și totuși ce putem învăța de la psihopați?

Că respectivele caracteristici de personalitate sunt ambivalente și că totul depinde de context.

Puterea de persuasiune, carisma, asumarea riscurilor, abilitatea de a lua decizii și orientarea spre acțiune sunt arme pe care le regăsim în arsenalul unui bun lider sau chiar om politic (ca de exemplu J.F. Kennedy și Bill Clinton) dar ele pot fi la fel de prezente și la Ted Bundy cu șarmul superficial, manipularea victimelor, impulsivitate, căutarea de senzații tari care i-au mânat acțiunile și crimele. Totul e o chestiune de context și de angrenare a talentelor native în slujba binelui sau a răului.

Pe măsură ce societatea s-a depărtat de violență de-a lungul secolelor, a permis reorientarea instinctelor primare care dăinuie sub masca psihopatiei și i-a permis totodată să capete și o alură de binefacere atunci când angrenează schimbări majore sau inovații ca de exemplu în cazul lui Steve Jobs care prezenta o parte dintre trăsăturile specifice psihopaților.

O reformulare sau mai degrabă o linie de demarcație între valențele pozitive și negative ale acestei tulburări de personalitate ar fi empatizarea cu persoanele din jur dincolo de înțelegerea teoretică a emoțiilor în sine și folosirea lor ca pârghie pentru a-și atinge scopul.

În cazul în care nu v-am stârnit până acum curiozitatea mai menționez că între paginile cărții se regăsesc o serie de experimente destul de interesante cât și referințe la o parte dintre cei mai terifianți criminali ai ultimului secol.

Totodată Dutton mai trece în revistă o serie de meserii în care curajul nebun sau ceea ce în mod normal ar trece drept cruzime ajunge să aibă efecte benefice pentru societate dar am să vă las pe voi să le descoperiți pe acestea.

• Plusuri

  Prezentrarea pe larg a psihopatiei din perspectiva psihologică atât ca identificare cât și ca beneficiu pentru individ.

• Minusuri

  Relatarea pe larg a modului în care au fost desfășurate experiementele, spațiu din cadrul cărții care mi-ar fi plăcut mai degrabă să fie umplut cu exemple concrete ale unor psihopați celebri.

• Recomandari

  Celor pasionați de psihologie, de criminali în serie și care recunosc că suntem cu toții cam nebuni dar uneori acesta este un mare avantaj care lucrează în favoarea noastră în societatea de azi.