bookblog.ro

Recenzie pentru Bac: „Moromeții” de Marin Preda

Scris de • 7 December 2016 • in categoria

Rating:

Gen: Epic

Specie: Roman postbelic, realist și obiectiv

Temă: Fiind o operă complexă, temele romanului sunt multiple, iar pe lângă cea rurală sunt abordate și teme precum cea a familiei sau a crizei comunicării. Ilie Moromete, personaj principal în romanul „Moromeții”, reprezintă țăranul care trăiește într-o perioadă istorică în schimbare, viața sa fiind influențată de modificările care apar în satul tradițional din acea perioadă. Fiind un personaj tipic pentru pătura socială a țărănimii, Ilie Moromete adoptă mentalitatea țărănească din vremea aceea: ignoră importanța școlii și pune accentul pe ceea ce asigură traiul familiei și îi dă respect în colectivitate, pământul. Prin urmare, tradiția de a munci pământul trebuie respectată cu strictețe, în detrimentul preocupării școlare. De asemenea, a altă temă abordată este cea a familiei. Întrucât întreaga familie este subordonată tatălui, Ilie Moromete, acesta fiind prezentat încă de la început ca „stând deasupra tuturor”, „Moromeții” poate fi considerat un roman de familie.

Problematică: Roman postbelic alcătuit din două volume, „Moromeții” își demonstrează valoarea de excepție prin focalizarea asupra satului românesc din Câmpia Dunării, fiind o monografie a satului tradițional românesc înainte și după cel de-al Doilea Război Mondial.

Subiect: Prima secvență prezentată de autor este scena cinei. Observăm faptul că Ilie Moromete este capul familiei, tatăl autoritar care îi domină pe ceilalţi comeseni. Mezinul familiei, Niculae, stă pe jos, neavând scaun la masă, aşezat lângă mama sa, alături de surorile sale Tita şi Ilinca, iar cei trei băieţi mai mari ,,stăteau spre partea din afară tindei”.

Se declanșează mai apoi un conflict între membrii familiei: între Moromete şi fiii săi din prima căsătorie, şi între Moromete şi Niculae, deoarece mezinul dorește să studieze în continuare. Totuși, Ilie Moromete are un moment când regretă faptul că îi interzice lui Niculae să studieze, când, aflat la serbare, mezinul este cuprins de friguri în momentul recitării unei poezii. Părintele încearcă să se apropie de fiul său, să îi ofere afecţiune, însă se dovedeşte a fi nepriceput în exprimarea sentimentelor.

Viaţa lui Ilie Moromete este bulversată de schimbările politice și de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. În plus, fuga băieților celor mari la București îi provoacă acestuia o mare durere. Mai mult decât atât, tatăl merge la București să-i vadă pe băieți și să-i determine să se întoarcă acasă. Le propune să uite cu toții părțile negative, însă lipsa unui răspuns îl determină să plece și să renunțe la ideea unei împăcări. Ajuns la vârsta maturității, Niculae ajunge activist de partid și se distanțează și el de părintele său. Moromete refuză să accepte dizolvarea clasei tărăneşti.

Părăsit de copii, Moromete rămâne în casa bătrânească, alături de Ilinca, îşi pierde prestigiul în sat şi este abandonat şi de nevastă. Conflictul dintre părinte și fiul cel mic se stinge numai după moartea tatălui, printr-o împăcare în visul băiatului.

Conflict: Conflictul familial nu apare doar între Moromete şi fiii săi din prima căsătorie, ci şi între Moromete şi Niculae, motivul fiind reprezentat de dorinţa arzătoare a copilului de a studia. Fiind un personaj tipic pentru pătura socială a țărănimii, Ilie Moromete adoptă mentalitatea țărănească din vremea aceea: ignoră importanța școlii și pune accentul pe ceea ce asigură traiul familiei și îi dă respect în colectivitate, pământul. Din cauza crizei de comunicare existente între membrii familiei, singura urmare este destrămarea acesteia. Relevant în acest sens este episodul în care, aflat la serbare, Niculae este cuprins de friguri în momentul recitării unei poezii. Tatăl încearcă să se apropie de fiul său, să îi ofere afecţiune, însă se dovedeşte a fi nepriceput în exprimarea sentimentelor. Gesturile sale sunt stângace întrucât Moromete este tipul părintelui autoritar care, deşi îşi iubeşte familia, pune bariere între el şi cei dragi.

Personaje: Ilie Moromete, Niculae Moromete, Catrina, Nilă, Achim, Paraschiv, Ilinca, Tița, Tudor Bălosu, Țugurlan, Vasile Boțoghină.

Moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul

Perspectiva narativă: Perspectiva narativă sau punctul de vedere al naratorului scoate în evidență relatarea faptelor la persoana a III-a, așadar avem de-a face cu un narator omniscient, omniprezent, cu accent pe focalizarea zero (naratorul cunoaşte mai mult decât personajele), de unde deducem caracterul obiectiv al romanului.

Particularități: Autorul realizează o imagine dramatică și realistă a satului românesc. Prin urmare, romanul prezintă o realitate care marchează existența umană din mediul rural, realitate provocată de schimbările care au loc înainte și după al Doilea Război Mondial. Timpul, îngăduitor cu oamenii la începutul romanului, revine și în final, simetric, însă spre sfârșitul romanului nu mai este la fel de răbdător: „timpul nu mai avea răbdare”.

Citate relevante:

„În Câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte prea mari.”

„Ia şi tu o carte când pleci cu oile şi învaţă! Care carte, mamă, care carte? Nici Citirea n-a vrut să-mi cumpere tata.”

„Lovi-o-ar moartea de Bisisica! mormăi Niculae, apropiindu-se de o oaie neagră şi cornută care se pitise într-un colţ şi aştepta nemişcată, ascultând parcă cele ce se spuneau despre ea.”

„-Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-l tăiem? De ce?! -Într-adins, răspunse Moromete. Într-adins, Nilă îl tăiem, înţelegi? Aşa, ca să se mire proştii! Pune mâna, nu te mai uita, că se face ziuă.”

 

Mai multe detalii despre această operă, dar și ajutor pentru examenul de Bacalaureat găsești accesând site-ul liceunet.ro sau Bacalaureat 2017.

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro